Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

colecționare și poezie

Poezii despre colecționare și poezie, pagina 2

Angi Melania Cristea

Print-love

iubirea/ frunze de canabis/ cerceii de colecție ai mamei și Honda aceea cu care jonglezi cu o mână
un sentiment așa de teribil încât pare că ți-ai faultat viața
și nu mai poți fi singur pe autostrada //bară la bară

lângă ușile azilului copiii bolnavilor de alzheimer
așteaptă acel refresh existențial ce pictează părinții în graffiti
pe oricare dintre zidurile orașului
din fotografii digitale surâzi cu mâna dreaptă
în semn de victorie
îți cumperi domenii virtuale faci amor cu acei căutători de iluzii
și camera te posedă într-un mod fatal până
vei sucomba
îndrăgostit de formele curbate ale cuvintelor
cu stânga pe accelerație
departe de frivolitatea poeziei postmoderniste

gamer al ideii de dragoste îți ții mâinile pe genunchi
de parcă lumea ar avea cărțile gata pregătite și
un cataclism
ți-ar sufla din plămâni oxigenul fără să poți să te mai multiplici

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Cautatorul de pokemoni" de Angi Melania Cristea este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -20.00- 13.99 lei.

Fie ce-o fi

(apoi și la urma urmei)


clipa lasă urme-n inima omului
precum semințele căzute-n deșert
încolțite-n adierea de ploaie

într-un decor de pictori trăzniți
pe o pânză de corăbii pusă-n rol de broderie
tu cu gândul dus în stele te-ai împuns în Poezie
într-un răgaz de suspin
o ramură de măslin
înflorit

Colecționarului i-am promis un tablou
cu portretul femeii cu cercel de scoică

pianul care nu există, jumătate pian și jumătate clavecin

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acoperire

stau goi la marginea stâncii
tot ce bem, tot ce scoatem din noi
la drept vorbind nu înseamnă prea mult

doar ceea ce e ascuns înseamnă ceva
dar poeții nu știu acest lucru
poate îl știu psihiatrii în halate albe
poate Iisus în cearceaful său de lumină

dar înainte de a mă împinge acolo încă
voi fi în stare să scriu ceva măr copac
măr pară și scrânciob lumina nu curge
lumina este iar ce e înăuntru e viață

mă întreabă ce e de făcut răspund da
pentru a nu o răni poți să-i scrii
ai un picior în izvorul întunecat
cu al doilea calci trotuarul gri și bați
ritmul iar colecționarea zilelor tăcerii
a încetat să mai fie atât de importantă

[...] Citește tot

poezie de , traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de Ana NăgăraSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Trakl

Moarta biserică

Pe bănci întunecate ei stau înghesuiți
Și ridică-n sus doar stinsele priviri
Spre cruce. Luminile clipesc încețoșate,
Și tulburi ca acoperitul rănitul căpătâi.
Tămâia se ridică dintr-o cădelniță de aur
Spre înălțimi, cântec de rugăciuni pe moarte
Se duce-n fum, și apune nesigur-dulce
Bântuind în încăpere. Preotul merge
Spre altar; dar pară duhul obosit
Pioaselor tradiții - un jalnic jucător
În fața rugătorilor cu inimi înghețate,
În jocul fără suflet de-a pâinea și de-a vinul.
Clopotul bate! Luminile sclipesc mai tulburi -
Mai palide, ca acoperitul, rănitul căpătâi!
Orga tușește! În inimile moarte revin
Amintiri de groază! O față sângerândă, dureroasă
Se-acoperă în disperare și-ntuneric
Privit de ochii mulți în gol.
Și-o voce, ce ca toate sună,
Suspină - dar groaza a crescut în încăpere,

[...] Citește tot

poezie de din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de HyperionSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
cumpărăturiCartea "Gedichte / Poezii" de Georg Trakl este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar -15.00- 10.99 lei.
Georg Trakl

Trompete

Sub sălcii tăiate unde copiii bruni se joacă
Și frunzele se izgonesc, s-aud trompete. Fior de mortuar.
Steaguri stacojii se prăvălesc din doliul de arțar
Lângă secară călăreți pe câmp, mori goale, se dezbracă.

Sau ciobanii cântă noaptea și cerbii pășesc în agonie
În al lor cerc de foc, tristețea codrului morbid
Dansând se ridică de pe-un negru zid;
Steaguri stacojii, râset, trompete, nebunie.

Comentarii

"Trompete" este a 32-a poezie din volumul "Poezii", care a fost întocmit de Trakl în aprilie 1913. Trakl a scris o versiune anterioară a poemului în septembrie / octombrie 1912 pe care l-a trimis-o lui Erhard Buschbeck spre publicarea în ziarul "Chemarea", cu remarca "Sper că poemul nu iese prea mult din cadrul războinic al numărului "marțial" al "Chemării".
"Chemarea" a fost un jurnal publicat de Erhard Buschbeck între anii 1911-1913, care, în 1912, a dat naștere "disponibilității generale de război" și a participat la incantațiile expresioniste ale unei reînnoiri vitale a societății, ca de exemplu într-unul dintre textele lui Robert Müller.
Interesant este angajamentul implicit al lui Trakl, conform căruia nu își clasifică textul ca "războinic", ci, după cum este cazul, "potrivit". Această observație arată că el a respectat contextul textelor și că a ținut cont și de "valoarea de piață" a textelor sale - după cum reiese din corespondența sa cu editura Kurt Wolff pentru prima sa colecție de poezii din aprilie / mai 1913.
Potrivit acestei idei este, în primul rând, motivul principal al "trompetelor", care au în versiunea originală și în mod clar legătură cu tactul marțial (militar).
Cu toate acestea, în versiunile ulterioare, această referire este reluată în imaginea "călărețului", care formulează conținutul imaginii mai generale și se deschide până în zona medievală a lui Trakl, prezentă frecvent ca un trecut difuz.
Aceasta corespunde, de asemenea, schimbului între"alb", ca atribut al "copiilor" și "maro".

[...] Citește tot

poezie de din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de HyperionSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reboot

pisicile au 10 vieți primăvara
de aceea ne trezim în pijamale cu țurțuri în mână
neștiind dacă urcăm în următorul tren
ori alunecăm goi spre valurile ce se sparg
de tot ce știm

primăvara aerul e mai aspru și ceva încă doare
miroase a zbor de rândunică peste grătar
a vreau și nu vreau
a bicicletă fără lanț scoasă din garaj
și plimbată de ghidon pe trotuar
să vadă vecinii

diminețile de primăvară
au cafelele mai negre și dușurile mai lungi
au catarame la pantofi și antene mai scurte
și cine știe câte săruri pentru
trezirea noastră din leșin

primăvara ne umple de muguri

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Untitled.gif 3

morning sleepy cricket
am citit ce ai scris și-mi dau seama că tu scrii cum vorbești
ori vorbești cum scrii tot un drac
neața în primul rând sper că e un compliment adormitul acela de greier
nu sunt în relații prea bune cu ei
odată a intrat unul sub parchetul din cameră
și-o noapte întreagă am scris imaginar pe pereți
în al doilea rând ceea ce scriu e ceea ce nu se aude din mine
n-am nici în clin nici în mânecă cu poezia
încerc doar să mă descopăr ca un om de știință care sapă în permafrost
cu speranța că va găsi mamutul lânos care să-l facă celebru
dar destul cu asta mai bine zi-mi cum ți-ai petrecut ploaia
păi am început și eu ca tine să visez cu ochii deschiși
mi-am închipuit că sunt anne frank am colecționat stropi de ploaie
ca pe fotografii de actori celebri
și am scris un jurnal în neerlandeză

dacă ai fi poet ce poveste ar fi potrivită pentru noi?
hm cred că aș fi nichita și tu odioasa elena
mi-ai plăti un tratament scump și inovator

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Untitled.gif 3

morning sleepy cricket
am citit ce ai scris și-mi dau seama că tu scrii cum vorbești
ori vorbești cum scrii tot un drac
neața în primul rând sper că e un compliment adormitul acela de greier
nu sunt în relații prea bune cu ei
odată a intrat unul sub parchetul din cameră
și-o noapte întreagă am scris imaginar pe pereți
în al doilea rând ceea ce scriu e ceea ce nu se aude din mine
n-am nici în clin nici în mânecă cu poezia
încerc doar să mă descopăr ca un om de știință care sapă în permafrost
cu speranța că va găsi mamutul lânos care să-l facă celebru
dar destul cu asta mai bine zi-mi cum ți-ai petrecut ploaia
păi am început și eu ca tine să visez cu ochii deschiși
mi-am închipuit că sunt anne frank am colecționat stropi de ploaie
ca pe fotografii de actori celebri
și am scris un jurnal în neerlandeză

dacă ai fi poet ce poveste ar fi potrivită pentru noi?
hm cred că aș fi nichita și tu odioasa elena
mi-ai plăti un tratament scump și inovator

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Georg Trakl

Cântecul profund

Din noaptea-adâncă am fost eliberat.
În nemurire sufletu-mi s-a tot mirat,
Și asculta prin timp și loc, mișcat,
Al veșniciei cânt îndurerat.
Nici zi nici chef, nici noapte înfierat
E-al veșniciei cânt îndurerat,
De când eu veșnicia o ascult înfrigurat
Nu simt plăcerea sau durerea disperat.


Comentarii

Acest text timpuriu din "Colecția 1909" are o importanță redusă din punct de vedere literar, dar este relevant din punct de vedere biografic și istoric în măsura în care atestă preocuparea lui Trakl pentru Friedrich Nietzsche1 și importanța confesiunilor mistico-religioase de la începutul mileniului.
Zarathustra2 lui Nietzsche cunoaște "Cântecul beat". Atât imaginile, cât și stilul lingvistic al textului lui Trakl amintesc clar de lucrarea lui Nietzsche despre reîntoarcerea pentru "al veșniciei cânt îndurerat". Nu numai titlul, ci și primul vers al scurtului text al lui Trakl: "Din noaptea-adâncă am fost eliberat" (citează aproape literal "Cântecul reîntoarcerii" din "Cântecul beat" al Zarathustrei. Acolo și Nietsche spune: "dintr-un vis profund sunt treaz".
La Nietzsche, "chef" și "înfierare" sunt juxtapuse, iar la Trakl este "chef și îndurerare". Dar la Nietzsche, "dorința dorește" "eternitate", în timp ce Trakl stabilește experiența veșniciei - scriind în spiritul lui Nietzsche - dincolo de plăcere și de suferință.
Faptul că modernismul din prima jumătate a secolului XX a abordat intens teoriile și practicile parapsihologice, mistice, teosofice și alchimice este bine cunoscut. Lucrările lui Gunther Kleefeld 2009, "Misterele transfigurării" și "Patrimoniul ocult în poezia lui Georg Trakl" sunt exemplare!
Într-un aforism din 1914, Trakl vorbește despre "sentimentul momentului morții ca înființare". El spune: "Toți oamenii sunt vrednici de iubire, trezindu-te simți amărăciunea lumii, în care-i toată vina noastră nerezolvată; poemul tău e o ispășire imperfectă". În el găsește o formulă matură a ceea ce este deja menționat în "Cântecul profund", experiența unui "unio mystica" într-o stare de a fi înțeleasă ca fiind pur spirituală.
În Aforismul din 1914, "Trezirea" este numele dat întoarcerii în lumea practică a suferinței, iar în poezia tinereții trezirea, dacă înțelegem eliberarea "chiar din noapte", la fel ca o tranziție către o stare epuizată și neconvingătoare.

NOTE

[...] Citește tot

poezie de din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de HyperionSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Acum am să vă citesc Poemul despre moarte:

Eu așa îmi imaginez moartea:
ușa camerei mele se închide cu cheia
pe dinăuntru,
perdelele și draperiile vișinii se trag singure
se târăsc hotărât pe sârmă și pe urmă, zvâc!
deodată se lipesc etanș peste fereastră sufocând caleidoscopul orbitor de afară,
orice zgomot se scurge încet din vinele camerei
liniștea se umflă scârțâind în surdină ca o floare mare de vată
Atunci
se apropie de mine Tuti, păpușa mea pierdută de plastic,
cea cu picioarele rupte,

uriașă și zâmbitoare,
cu cavitatea toracică desfăcută și cu butoanele scânteind de emoție,
mă ia de mână și eu sunt mică pe lângă ea,
mică de tot,
dar ea mă întreabă cu blândețe pe care raft al bibliotecii vreau să urc,
vocea ei sună distorsionat, tărăgănat și adormitor
becul de 100 de wati explodează ca un dop de șampanie
noaptea eternă își desface cosițele și fiecare șuviță își alege drept ursit un obiect din cameră

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de anonimSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre colecționare și poezie, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook