Poezii despre comete și lumină, pagina 2
Stropi de veșnicie
stropi de veșnicie
ploaie de luni și stele
în cerurile mele
eterne
ploaie de sori și comete
în universurile mele
concrete
ploaie de planete și culoare
în inima mea
iubitoare
ploaie de lumină divină
în ființa mea
deplină
ploaie de iubire infinită
în sufletul meu
care-ntruna palpită
poezie de Gabriela Marin
Adăugat de Gabriela Marin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna de pe cer
Îți promit că ies la noapte, sus pe cer
Să caut luna, ce se ascunde-n nori
Și, dintre mii de aștri călători
O să ți-o aduc, golită de mister.
Din razele pe care le va geme
O să îți țes o scară fermecată
Pe care să te urci, frumoasă fată,
Spre alte înălțimi ce-or să te cheme
De va fi timp, pe-acolo prin înalt
Îți voi culege și un buchet de stele
Să înțelegi, uitându-te la ele,
Că ești de necuprins, că ești de neuitat
Din luna de pe cer, și stele, și comete
Luminei care ești o să-i aduc lumină
Și poate că atunci, firească și deplină,
Iubirea mea va ști o clipă să te-mbete
poezie de Constantin Cucu
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Perseidele
Ca într-o ploaie de lumină
Cad perseidele din cer
Lăsând o dâră pe retină
Când se destramă în eter.
Sunt meteori dintr-o cometă
Din Constelația Perseu
Și fenomenul se repetă
În fiecare an, mereu...
Căci Sf. Laurențiu plânge
Și lacrimile-i sunt de foc
Pentru Isus și Sixt se frânge
Martir, cu perseide-n joc...
poezie de Ioana Gărgălie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara
De prea multă lumină a zilei,
Se aprind licuricii,
Stele care sar comete,
Din noroi pân-la erete.
De prea multă stamină,
Cad storurile zilei,
Rămân afară,
Cu o mână, cu o cicoare...
Dar greul storurilor doare!
Nu mi-e de mine,
Nici de mână,
Ci de câmpul împreună,
Că întunericul îl plâmge
Și-un poem e scris cu sânge!
poezie de Constantin Păun din Patima izvoarelor (1995)
Adăugat de Constantin Păun
Comentează! | Votează! | Copiază!
Umbra celor nevăzuți
Prin cuvânt
eu am ajuns târziu
în lumina voastră.
Pentru mulți voi rămâne
tot nevăzut.
Precum și voi mie.
Precum în cer, așa și pe Pământ!
Poate că umbrele noastre
au trecut intr-o goană bezmetică
una pe lângă alta.
Sau trec acum
(precum cometele),
una în umbra celeilalte.
- Știi, eu sunt cometa, mă rog,
corpul ceresc, mai mare: spune unul.
- Așa... și?
- Eu sunt cometa mai mică,
dar mai plină de energie: spune altul.
- Așa... și?
[...] Citește tot
poezie de Augustin Jianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Totul s-ar sfârși!
Lumina dragostei e una
Seamănă cu lumina din cer
Păsările sunt nepieritoare în zborul lor
E viață tot ce nu vezi se amestecă
Cu soarele cu ochii nostri
de cireș nu trece o sclipire printr-o clipă
Bogați am fi, săraci bogăției fără iubire
Totul s-ar sfârși!
Comete ceruri, veșnicie și lumea ar tembeliza
Aplauze și frigul s-ar topi în asfințit
Ierni și primăveri ar fi talaze
O ploaie a verii fără răsărit
P. S. Am scris aceste poezii cu inima.
poezie de Lorin Cimponeriu din Călătorie spre steaua promisă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pleiadele
când taie dimineața subțiri felii din noapte
și cioburi de lumină ne sângerează pleoapa
fereastra oblonită cu tufele de laur
devine loc în care ne amețește apa
când dorul ne scufundă în metagalaxie
și radiantul estic peste obraz ne trece
cad valuri meteorii în mii de dioceze
în luna cea mai caldă din anul cel mai rece
când se aprinde gheața în inima cometei
și arde-ntreaga brumă a anilor trecuți
rămâne inocența și ea ne va pătrunde
multiplicând fiorul atunci când mă săruți
când plânge simetria cu sevă colinară
și picură pe trepte cu zgomote de bronz
atunci când totul curge și totul se disipă
pleiadele respiră în galben alb și roz
poezie de Florin I. Cernat
Adăugat de Florin I. Cernat
Comentează! | Votează! | Copiază!
Epitaful lui Isaac Newton
Aici este înmormântat Sir Isaac Newton, nobil,
care, prin puterea unei minți aproape divine,
prin principiile matematice elaborate de el,
a explorat evoluția și formele planetelor,
traiectoriile cometelor, fluxul și refluxul mărilor,
a deosebit razele de lumină, și, ceea ce
nicio altă minte savantă nu și-a imaginat până atunci,
proprietățile culorilor produse de lumină.
Sârguincios, inteligent și credincios în expunerile sale
despre natură, antichitate și Sfintele Scripturi,
el a dovedit, cu ajutorul filosofiei sale,
măreția Dumnezeului atotputernic și bun, exprimând,
în maniera sa, simplitatea Evangheliei.
Să se bucure muritorii că a existat această podoabă
a speciei umane. S-a născut la 25 decembrie 1642,
și a murit la 20 martie 1727.
epitaf de G.L. Smyth din Monumentele și geniile Catedralei Sfântul Pavel și Mănăstirii Westminster (1826)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pelerin
Un călător la propriu
Spre destinație platonică
Pe traseu premonitoriu
Reper stelele și aștrii
Printre fante de lumină
Ideea de pelerinaj
Persistă în mentalul său
Ca o cometă expresivă
Specifică dorului de ducă
Cu elan de promenadă
Mai departe și mai sus
În spațiul plin de taine
Printre galaxii superbe
Propulsat în eternitate
De iubirea fără margini
Din eonul ființelor divine.
poezie de David Boia
Adăugat de David Boia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai am visuri
Ascult cu urechea singurătății
trecerea clipelor-temnicer,
număr urmele
și literele scrise cu sânge
pe sufletul dezgolit
de speranță.
Totuși, mai am visuri,
rătăcite
în palmele pline de lacrimi
sunt nuferi ce vor să înflorească
din noroiul
cuvântului mort.
Încep să zbor cu gândul
printre cozile cometelor sihastre
căutând îngerii albi
să-mi lumineze cu licurici,
primăvara iubirii
ce nu cere
răsplată.
poezie de Rodica Constantinescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre comete și lumină, adresa este: