Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

constelații și gânduri

Poezii despre constelații și gânduri, pagina 2

Mihai Leonte

Nu învins! (Acrostih)

Lungi șiruri nesfârșite-n spații
Eterne clipe de visare unde sunt?
Oare s-au pierdut în vaste constelații?
Nu le voi găsi tot pe Pământ?

Torn în forme nedecise, evazive,
Elocvente fantezii ne demonstrate,
Măsurându-mi gânduri corosive
Încerc să fie cât mai conturate.

Hula durerilor puțin mă impresionează
Activă inima se luptă să nu cadă,
Iar valurile negre cu mine dansează
Lacome, cerându-mă drept pradă.

acrostih de (decembrie 1965)
Adăugat de Mihai LeonteSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Firele vieții firave

mă simt suspendată între cer și pământ
firele vieții-s încercate, firave
se-ngreuneazaă inima când mă frământ
presată de povara gândurilor grave.

credința în suflet e tot ce am mai sfânt
strânge din constelații lumini suave
mă simt suspendată între cer și pământ
firele vieții-s încercate, firave.

mândre privighetori mă învață să cânt
să plutesc ca vântul pe frunze de agave
nu am să-mi las sufletul lovit și înfrânt
de abisuri de bezne din gânduri bolnave.

mă simt suspendată între cer și pământ
firele vieții-s încercate, firave.

rondel de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Carul Mare

Perdeaua de mătase
albastru metalic
stropită cu aur,
ornată cu flori albe
de nori rătăciți,
se luminează discret.
Purtată pe roți imaginare,
Ursa Mare
pornește spre o altă noapte
visată de poet.

Întunericul
se risipește greu...
Acolo, sus,
strălucind în noapte,
Carul Mare
s-a lăsat privit,
plimbându-se
printre aștri cu chip adormit,
deranjați din somn

[...] Citește tot

poezie de din Trăiri
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Dincolo de respirații

Alerg
cu patruzecișișase
de respirații de ani lumină
prin constelația de lapte a lumii,
găsesc copilul
cu ochii uscați
ce tânguie încă după jucăriile ruginite
din pivnița gândului.
Te aștept
ca pe o hologramă
în grefa ochilor,
dar tu
trăiești
într-o lume abstractă
și atât de tăcută,
chiar și în zilele îndulcite cu torturi.
Îți mai simt izul matern, mamă,
printr-un vis galactic,
se cațără
ca o iederă

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Iulian LorinczSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Eu voi veni...

Eu voi veni la tine-n vis
Voi desfăta a ta făptură,
Cu vraja trupului învins,
Ce arde-ncet sub a mea gură.
Eu voi veni ca somnul lin
Și voi întra tiptil în tine,
In orice fibră, - să-mi alin,
Iubirea clocotindă-n mine.
Eu voi veni în al tău gând,
Mă voi prelinge prin ființă,
Voi urmări surâsu-ți blând
Și-ți voi jura pe veci credință.
Eu voi veni, te voi striga,
Te voi chema în altă lume,
Cu sfere noi te-oi intriga
Și universuri fără nume.
În lumea ce te voi chema,
Va fi mereu numai a noastră
Prin constelații vom zbura,
Tinzând spre zariștea albastră.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de dory58Semnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sa-ti prind in gand miresme de migdal

Mi-s pruncă-n cerul stelelor de ape
Mi-s scâncet întru lumea ta
Adânc în spicele de lapte
Sol pașnic dintru vijelie grea.

S-au tălmăcit boboci timizi de trandafir
In pasul hăituit ce se dorea sortit
In val cu lumi, să urc în nori, zefir
Cu adieri de sori și răsărit.

Am încrustat din asfințit în rânduri
Privirea trează adăstata de-nălțimi
Și-n ghemotocul lacrimilor, gânduri
S-a scrijelit fiorul, din cer de serafimi.

Să-ți prind în gând miresme de migdal
Și litere de ceară jertfelnice de apă
Fântână în pustiu, cu trup din lemn de santal
Izvor din duh, ce viata ne-o adapă.

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de AdelyddaSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Revelații

timpul se relaxează în cântec de cobzar
lumini angelice dansează pe strune
eu am dezlegat misterele din rune
și-am cumpărat iubire de la aprozar.

Neptun mă surprinde cu valuri albastre
marea fericirii mă cheamă la ea
uneori răsar minuni în calea mea
mă țin departe de drame și dezastre.

scormonesc în minte după revelații
un rai monumental crește în mine
în oaza mea de liniște îmi este bine
armonii de gânduri ridic în constelații.

conjug universul până la plus infinit
lansez spre el versul care m-a definit.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Reflecții boeme

lărgesc universul cu gândurile mele
desele zboruri extind constelații
stelare lumini mi-au intrat sub piele
inima tresaltă prin mii de admirații

gândurile mele sunt frunze pe ramuri
s-au îngălbenit cu freamătul intens
emoțiile-s vrăbii ciripesc la geamuri
mă străbate toamna cu-nțelepciuni de sens

aud cum viitorul vine în pași de dans
am să îl întâmpin cu emoții placide
nostalgia clipei mă ține în suspans
dar aștept vise magice de la efemeride.

reflecții boeme sufletul le divide
în flux de sentimente cromatice lucide.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Transfigurând tăcerea

cerul s-a extins și în sufletul meu
constelații de stele vibrează ne-ncetat
cu credință pură îl cuprind pe Dumnezeu
absolutul iubirii mereu am căutat.

gânduri se strecoară în culorile toamnei
dragostea din aer o respir în plămâni
mă simt pătrunsă de lumina icoanei
transpune pozitiv traiul printre români.

din recolta toamnei îmi extrag puterea
cu soarele pe creștet mă străluminez
dintre sute de gânduri azi alung tăcerea.
un codru de speranțe freamătă în crez.

în noian de versuri transfigurez tăcerea
vise mă îndeamnă luceferi să urmez.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sub un cer boem

trăiesc stări cristaline din boem izvor
în puritatea lui se oglindește cerul
am închis tristețea și i-am pus zăvor
ca să nu mai tulbure magia, misterul

elanurile tandre m-apropie de stele
în suflu melancolic mă regăsesc și eu
am rupt șapte peceți la gândurile mele
destram tăcerea și vorbesc cu Dumnezeu.

timpul meu se măsoară cu ample vibrații
cerească feerie se cerne peste suflet
sufletul meu s-a încărcat cu revelații
și deseori îmi pare că plutesc pe sunet.

bezne și abisuri dispar în constelații
norii se descarcă-n ploaie împunși de tunet.

sonet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre constelații și gânduri, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook