Poezii despre crini și flori, pagina 2
Toate florile-n buchet
Ghiocei, zambile, albăstrele,
Trandafiri, garoafe și lalele,
Dălii, crizanteme și bujori,
Toată grădina cu flori.
Narcise, orhidee, crini,
Floare de cactuși cu spini,
Flori de nuferi de pe lac,
Am aflat că ție-ți plac.
Pe toate într-un buchet,
Cu celofan le-nvelesc.
Și cu iubire berechet
Cu drag ți le dăruiesc.
poezie de Dumitru Delcă (mai 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 94
Cei care pot răni, dar se abțin
Și nu fac ce arată permanent,
Ce-i mișcă pe-alții, dar ei stânci devin,
Reci, imobili, trăind indiferent;
Aceștia haruri multe moștenesc
Și se-ngrijesc de tot ce li s-a dat;
Chipul lor mândru bine-și stăpânesc
Și îl expun să fie admirat.
Florile verii dulce înfloresc
Doar pentru ele, după care mor,
Dar dacă înăuntru putrezesc,
Chiar și ciulinul pare încântător.
Dulce-n amar prin faptă s-a schimbat;
Crinii miros urât când s-au stricat.
sonet de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rodica
Purtând cofiță cu apă rece
Pe ai săi umeri albi, rotunzori,
Juna Rodică voioasă trece
Pe lângă junii sămănători.
Ei cu grăbire îi sar în cale,
Zicând: "Rodică, floare de crin,
În plin să-ți meargă vrerile tale,
Precum tu, dragă, ne ieși cu plin!1
S-ajungi mireasă, s-ajungi crăiasă!
Calea să-ți fie numai cu flori,
Și casa casă, și masa masă,
Și sânul leagăn de pruncușori!"
Cu grâu de aur ei o presoară,
Apoi cofița întreagă-o beu.
Copila râde și-n cale-i zboară,
Scuturând grâul din părul său.
poezie clasică de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Stropi de iubire-Paradis
Flori de vis
din
Paradis
ne mențin privirea-n floare
și ne duc
spre alte zări
dorurile
să ne zboare
îndelung
în căutări
și prin sita
vremii azi
și prin stropii de iubire
singur tu
prin versuri arzi
vis
și crin
lacrimă-n
neștire
[...] Citește tot
poezie de Ioan Daniel Bălan (15 octombrie 2015)
Adăugat de Ioan Daniel Bălan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prima iubire
Latratul cainilor
din ograda
Mirosul crinului
si-o piersica coapta
O floare de camp
si pata de cer din ochii tai
Un zambet ascuns
in coltul inimi
Doar tu si eu
prima iubire
poezie de Corina Berthier
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu trezi crinii
n-au înflorit
încă
Ai s-adormi
în verde
și tu
Verde crud
peste
verde
crud
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorm florile
Dorm florile ușor în plușul moale
Al nopții ce se mistuie și moare,
Iar licurii de rouă-n cupe clare
Au scânteieri fugare de opale.
Și risipit în straturi și în oale
Norodu-ntreg de flori mirositoare
Își profilează-n noaptea visătoare
Conturul zvelt al trupurilor goale.
Un crin suspină-n somn; apoi se-nclină
Extatic, în cascade de lumină
Ce se scoboară blândă dinspre astre.
Și dintr-atâtea cupe-nlăcrimate,
Aromele se-nalță val, furate
Dintr-un buchet suav de flori albastre.
sonet de Benjamin Fondane
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
La sânul ei dorm crinii înfloriți
Încearcă peste tot să risipească
raze în oasele luminii,
ochii rotesc unghiurile pe toate fețele geometriei.
Poartă-n rădăcini oglinzile cerului,
scoate din umbrele morții îngerii norocului,
lauda învierii ca o taină sublimă
fuge din oameni teama și înflorește speranța.
poezie de Nicolae Vălăreanu Sârbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Text și comentariu
că poate să apară și iată-l întîmplarea
voința mea tot una așa precum am spus
copilăria dulce ca mierea și ca floarea
și timpul abstracțiune de nevăzut de sus
sărutul o verigă prin care-l leg de mine
și aripi tot mai grele ah! maculat omăt
eu singur scutur crinul de iz și de stamine
o bulă de lumină se-ntoarce îndărăt
Vedeți cum autorul(sau poate un copist)
n-a pus nici punct nici virguli în textu-acesta trist.
poezie celebră de Ștefan Augustin Doinaș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noblețea crinului
Într-o gradină invadată
De flori mărunte, fir de iarbă,
Un crin se-nalță elegant
Dorind a fi un împărat.
Din cupa lui imperială
Parfum puternic se destramă
Petale albe în culoare
Îi dau noblețe și splendoare
Într-un război e-nvingător,
Cel care are ajutor
Crinul rămâne singular
Și trandafiri în cete-apar
Sunt zeci și înfloresc diurn
Stropind văzduhul cu parfum
Cu ghimpi se apară în oști
Și cuceresc culori în bolți.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre crini și flori, adresa este: