Poezii despre cuvinte și scrisori, pagina 2
Scrisoare
mi-a rămas retina la tine iubito
lipită pur și simplu
din primul rendez-vous
făptuisem iubiri în foc bengal
de atunci câteva cuvinte
timide
mă mai însoțesc
rezonând pe suflet
ținându-mă de mână
prin jungla vieții
întoarce-mi bucuria re-vederii
iar eu îți las inima gaj
peste timp
poezie de Dan Mitrache
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Găsește-mă
Ia-mă în secret... nu știu de unde.
Mă îmbrac în orizont
Și am în ochi o singură scânteie
Sunt steaua la care te uiți
Ascunsă după colțul nopții
Am căzut în zgomotul vieții tale
Pentru a-ți auzi cuvintele
Din dezordinea norilor
Fără cer aș locui
Între aerul dintre tine și mine.
Și dacă n-ai să mă găsești
Îți voi scrie această scrisoare
Fără cuvinte, eu
O pată albă pe hârtie.
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Deruta
Învăț să privesc înainte,
În spate a nins mai demult
E rece și umed pe stradă
Încerc să citesc printre rânduri
Scrisori începute-n trecut.
Cuvinte sau spusele mele arzând
n-au nici un ecou acum
când dragostea moare plăpând -
e-un cântec ce prinde culoare
de ce mai privești în pământ?
poezie de Cristiana Crivăț
Adăugat de Cristiana Crivăț
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adună-ți puterile
și vino vino spre tine
lasă-ți prietenii să alerge-nainte
ei se grăbesc
nu te juca decât cu acele cuvinte
ce nu însemnă nimic
de aici înapoi
adună-ți puterile cum
ai aduna hârtiile aruncate scrisorile ne
recitate pe jos într-un parc
de mașini de tăiat
iarba sălbăticită, cu timpul
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Scrisori de foc
Deschid scrisoarea de la tine,
trupul nevăzut ți-l simt jinduind
cu mirosul pielii divine
și când citesc magic se aprind
lumânările aromate,
stinse la ultima-ntâlnire...
cu căprui focuri uitate
prin cuvintele din privire
de inimă încet șoptite...
să adormi să te învelesc
la fereastra unde-ți zăresc
pleoapele triste și obosite,
așteptând să ardem amândoi
lumânările dorului din noi
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai Eminescu decât tine
Mai Eminescu decât tine,
Această țară n-a avut,
Și-au fost dintre ai noștri cine
Să vrea ca tu să fii tăcut.
În miez de iarnă vineție,
Tot alte vreascuri ard pe foc,
Alți șoareci rod prin pod hârtie,
Dar totu-i trist și echivoc.
"Scrisoare" e cuvânt arhaic,
Iar "codru" nu mai are sens,
Să-ți fie dor este prozaic,
Poetul e de ne-nțeles.
Câți dintre noi mai știu anume,
Volumul tău de "Poesii",
Câți mai citim "Confesiune",
În nopțile de tot târzii?
[...] Citește tot
poezie de Mioara Anastasiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea a spus
Știi ce ești?
Ești un manuscris al unei scrisori divine,
Ești oglinda care reflectă o față zeiască.
Acest univers nu este în afara ta.
Privește în tine;
tot ceea ce vrei să fii
Ești.
Ascultă secretul din profunzimea
versurilor...
Și lasă-l să te ducă unde vrea...
Nu uita de sfatul meu
Și nu abandona această cheie.
Am terminat cu munca și
Am renunțat la toate.
Acum sciu poezie.
Gândul meu, inima mea, viața mea
Îi aparțin Lui.
Toate aceste trei cuvinte
[...] Citește tot
poezie celebră de Rumi
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simpla scrisoare de dragoste
La miezul noptii ma gandesc la tine
Si stelelor ma rog sa-ti fie bine,
Din somn sa te trezeasca dintr-o data,
Sa nu-ntelegi de ce esti tulburata.
Si i-am lasat un tremurat de jale
Copacului din fata casei tale.
La usa ta am indrugat cuvinte,
Sa nu te-atingi de clanta ca-i fierbinte.
Si mai ales, cand noaptea e la usa
Ca sa-mi aseze peste timp cenusa,
La tine ma gandesc si nu am stare
Si fostul foc imi arde sub picioare.
Cu lucrurile vreau sa ma amestec,
Ma simt o fiara suspinand domestic,
Dar da-mi un loc de ultima greseala
Sa-ntarzii in cutia ta postala.
poezie celebră de Adrian Păunescu din Sunt un om liber (22 martie 1989)
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
M-AM PIERDUT !
În adâncimea ochilor căprui
M-am pierdut ca într-un ocean,
Că mă iubești ai vrut să-mi spui
Când eu la mine te chemam.
Nimic tu nu m-ai întrebat
Mi-ai vorbit pe un ton direct,
Nici un cuvânt n-ai calculat
Doar m-ai strâns la piept.
Atunci a izbucnit în mine
Ce niciodată n-am visat,
O rază, din zările senine
Fără să vreau m-am tulburat
M-am trezit curând la realitate
Cu gândul la nevinovata sărutare,
Nu mai știu în care calitate
Ți-am trimis prima scrisoare.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fără cuvinte
Scrisori nu mai știu sa scriu...
Dar bezmetice cuvinte
Se ascund în tăcerea nopții -
târziu.
Ca într-o ploaie silabele
Se strâng povestind
Cuvinte de dor, nu de
amor.
Gândurile mi s-au oprit,
Iubirea nu mai are rime -
dar revine
si foaia rămâne
nepătată de sentimente ucise -
de vise.
Foaia ștearsă de-amintiri,-
un ghemotoc-
o pun la loc...
poezie de Corina Mihaela Soare
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre cuvinte și scrisori, adresa este: