dimineaţă şi seară

Singurătatea

Singurătatea este ca o ploaie.
Spre seară se ridică în şiroaie
din şesuri depărtate şi-n şuvoaie
urcă spre cerul plin şi uriaş.
Şi-abia din ceruri cade pe oraş.

Şi plouă, plouă-n ore androgine
când străzile spre zori de zi se-ndreapă,
şi trupuri ce şi-au devenit străine
frustraţi şi trişti stau seara să-i despartă;
şi oamenii ce se urăsc, doar într-un pat
constrânşi sunt împreună să se culce:

Atunci singurătatea-n fluvii curge...

poezie clasică de Rainer Maria Rilke din Cartea imaginilor (21 septembrie 1902, Paris), traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Singurătatea este ca o ploaie.
Spre seară se ridică în şiroaie
din şesuri depărtate şi-n şuvoaie
urcă spre cerul plin şi uriaş.
Şi-abia din ceruri cade pe oraş.

Şi plouă, plouă-n ore androgine
când străzile spre zori de zi se-ndreapă,
şi trupuri ce şi-au devenit străine
frustraţi şi trişti stau seara să-i despartă;
şi oamenii ce se urăsc, doar într-un pat
constrânşi sunt împreună să se culce:

Atunci singurătatea-n fluvii curge...

poezie celebră de Rainer Maria Rilke, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Andriescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Albastru de voroneţ

Albastru cu cap încoronat,
cu albastru tăiş fulgerător,
pe albastru l-a decapitat
peste nor, sub nor.
Albastru fără cap, a căzut,
nu el bineînţeles, trupul lui,
din văzut deveni nevăzut
înaintea şi-napoia norului
Albastru cel mare, din cer
cel pe dinlăuntru şi pe dinafară
ţinea în echilibru sever
secunda dimineţii şi pe cea de seară.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mijloc

Când rememorez zilele trecute,
Mă gândesc cum seara urmează dimineţii;
Mulţi pe care i–am iubit sunt încă vii,
Mulţi pe care-i iubesc n-au apărut încă pe drumurile vieţii.

poezie de Ogden Nash, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Parfum de dimineaţă

Pe lunci, covor de albăstrele
Culeg aur din soare
Au coborât cerul la ele
Şi-albina călătoare.

Un grup de panseluţe
Nu mai ia-n seamă bruma
Şi-au pus frumoasele catrinţe
Doar aşteptând căldura.

În colţul cu zambile
C-un zumzet ca-n uzine
Tot cursul unei zile
De harnice albine.

Parfum de dimineaţa până seara
Dăruie numai primăvara.

poezie de Constantin Iordache din Gânduri în patru rânduri – de 8 martie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Din întâmplare

te blochez iubita mea prietenă îţi doresc
o seară frumoasă ziua de mâine este o altă
noapte (?!) îşi urmează dis
de dimineaţă dis
cursul ca şi cum nimic nu ar fi întâmplare

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Îngroparea morţilor

Şi îţi voi arăta ceva cu totul diferit
De umbra ta care te urmăreşte cu paşi mari dimineaţa,
Sau de umbra ta care se ridică să te întâmpine seara,
Îţi voi arăta groaza într-un pumn de ţărână.

poezie de T.S. Eliot din Pământul devastat, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zâmbete

Dimineaţa soarele macină greieri în grâu
copiii se spală în rouă, în lapte, în râu.

La amiază toţi ard şi nu mai încap
în nicio oglindă, în niciun iad.

Seara când luna bate-n cer şi curge lapte
uităm de râu, de cer, de câmp, uităm de toate.

poezie de Ştefan Balău
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Plângând după firele de păr căzute

În fiecare dimineaţă mă lamentam că-a început să-mi cadă părul;
În fiecare seară mă lamentam pentru firele de păr căzute.
Când mi-a cazut tot părul... a fost într-adevăr lamentabil!
Dar acum, că nu mai am deloc păr, nu-i chiar aşa de rău.

poezie de Bai Juyi, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Răsărit

Zori de zi, zori de zi, în lumină reînvii
Visul adormit în seară, ridicând o pânză iară,
Picurând arsura razei peste începutul frazei!
Zori de zi, zori de zi, roua-ntinselor câmpii,
Luminiş scăldat în rouă, cale veche, cale nouă...
Pe pământul-labirint, fericirile mă mint
Şi mă-ntorc orice ar fi, tot la tine, zori de zi!

poezie de Ioana Voicilă Dobre din Între verde şi albastru
Adăugat de Ioana Voicilă Dobre
Comentează! | Votează! | Copiază!