Poezii despre drapel și iubire, pagina 2
O fată cu tricolor
Am scris despre copaci,
Copacii s-au uscat.
Am scris despre frunze
Și frunzele-au căzut.
Am scris despre oameni,
Oamenii s-au înălțat,
Și printre ei iubito
Pe tine te-am văzut.
Erai așa frumoasă!
Erai deasupra lor.
Purtai văl de mătasă
Și steagul tricolor.
poezie de Dumitru Delcă (9 noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petalele de mai
S-au scuturat petalele de mai
E-n suflete și inimă primâvară
Pulsează inima de sărbători
Flutură tricolorul peste țară.
Se-ascund în grâne, dragoste și dor
Strămoșii ne stropesc cu rouă fața
Privim nelămuriți în viitor
Și așteptăm să se ridice ceața.
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Lucirea tristeții
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spadă și credință
Ce furtuni n-au mai pornit
Pofta răilor și ura
Ca să pieri tu, neam iubit!
Dar de toți ne-a mântuit
Spada noastră și scriptura.
Sfântul steag ne-a fost altar
Și sub el săream grămadă
Să ne batem la hotar.
Ghioagă dă orice stejar,
Orice coasă dă o spadă.
Iar când brațul ne cădea
Uneori fără putere,
Nici atunci nu ne scădea
Inima, c-aveam în ea
Scris Hristos ca mângâiere.
Ce de ură s-a pornit
Căutând a ta pierzare!
[...] Citește tot
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
Tu plutești ca un vis de noapte
Deasupra sufletului meu.
Iți sprijini tâmpla
De inima mea ca de o piatră roșie,
Și aștepți să-ți spun numele
Tuturor lucrurilor
Pe care eu am isprăvit de mult
Să ți le mai spun.
Gura mea e-n tăcerea cea mai desăvârșită,
Înclinată ca mătasea unui steag
Într-o zi fără vânt.
O, nu pleca nicăieri!
Îmi voi rupe inima cu un singur gest
Al mâinii,
Ca să răsară durerea care știe
Numele durerii,
Ca să răsară dragostea mea de bărbat
Care știe numele tău ciudat, de femeie.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de Enache Andreia
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Cuceritorul cucerit
pentru Adriana
Am încălecat herghelii
de gânduri
Punând hățuri
sentimentelor mele
Și-am invadat o țară a minunilor
înarmat cu
dragoste ruptă din sufletul meu
Sperând că voi cuceri țara Iubirii.
Dar tu m-ai dezarmat cu
a ta pacifică dăruire
Punându -ți steag alb
în inima plină de dragoste
și pasiune dezarmându-mă!
Ai devenit cuceritorul inimii mele!
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Decembrie - Ziua României
Frunză verde, floare albastră,
La mulți ani de ziua noastră!
Frați români din lumea-ntreagă,
Hai uniți-vă odată și strigați cu toți în cor:
E ziua românilor!
Să se știe peste tot, că românu-i patriot!
Își iubește țara, frate, ș-o apără pân' la moarte!
Haideți dar, măi frați români,
Frați români și buni creștini,
Să strigăm cu toți în cor:
Mândru-i steagul tricolor!
Toată fala și mândria,
Una este România!
poezie de Mariana Simionescu (1 decembrie 2009)
Adăugat de Mariana Simionescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Rătăcire...
Un trai de zăbavă în van
Și lăuntric...
Un trai la un capăt și fad
Într-un pustnic...
Cutezanță de fier, vârfuită
Prin umblet,
Deviere scurgândă,
Movă de urlet...
Mâini tremurânde de-alean,
Șiraguri de glod,
Coșciug de petale, de foi,
Clișee în rod...
Stindard îngropat, castel,
Bântuire...
Emoții scrutând
Prin moarte...
Iubire!...
poezie de Vasile Zamolxeanu (15 iunie 2006)
Adăugat de Vasile Zamolxeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
România îi rai...
La mijloc de plai (Europa) România îi rai,
Cum nu-i țară în lume,
În tradiți cu renume,
Cu daruri mult mult simțitoare,
Sub genele calde de soare,
Unde horele-s în floare
Și omenia-i o chemare.
Țară cu doine pe ii cusute,
În doruri neîntrecute,
Langă maluri de izvoare
Cu lacrimi în vechi ulcioare,
Cu iubiri creștine în prag
Și eroi pe orice meleag,
Cu pui de români frumoși,
Rădăcini din moși strămoși.
Daruri mari, pline har,
Botezate în sfânt altar,
Unde au îngenuncheat eroii,
Care au înălțat un steag,
Tricolorul nostru drag,
[...] Citește tot
poezie de Valeria Mahok (23 mai 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ursita
Unde ai fost până azi Ursitoare
Să-mi spui că mai am de trăit?
Că voi găsi în lume o floare
De care voi fi îndrăgostit.
M-am rugat de voi Sânziene
Să-mi arătați izvorul iubirii,
Cât încă mai este vreme
Și nu s-au ofilit trandafirii.
Prin nopți visuri plimbam
Printre stele ce în roșu ard,
Dar dimineața mă trezeam
Sub al realității dur stindard.
Totuși iată, ca prin minune
Te-ai arătat la mine Ursită,
Aducându-mi din larga lume
Sufletului meu, fata iubită.
poezie de Mihai Leonte (aprilie 1967)
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vestigii
În neatingerea lor
Clipele par și acum
Resturi încinse
De cenușă
Vântul a trecut
Fluturând în tăcere
Steagul alb
Cu scântei de argint
Și fiindcă
În toată nevinovăția
S-au adunat cadavrele
Atâtor flori uitate
Am început să mătur
Cu o coadă de cal
Drumul atâtor ani
De iubire.
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre drapel și iubire, adresa este: