Poezii despre eclipsă, pagina 2
Manipulările ziargiilor mercenari de la tembeliziunile România TV postul infractorului fugar Sebastian Ghiță, și Antena 3 TV postul fostului pușcăriaș Dan Voiculescu (pamflet)
Mint fără rușine, pentru al lor scop,
Ei o ploicică o numesc potop,
Soarele-n eclipsă pe un cer albastru,
Cu nerușinare îl numesc dezastru;
Iar de politrucii marii infractori,
Spun că-s niște îngeri, puri și mari valori.
poezie de George Budoi din Pamflete și satire (22 aprilie 2018)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cheia
Tu ești grația, zambila ascunsă
De-o privire sedusă,
Floarea rară cu miezul schimbat
De cheia secretă a unui bărbat.
Ești eclipsa rotundă de soare
Proiectată pe sufletul meu,
Trupul tău luminează și arde
Și-n interiorul cheii sunt eu!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Știi?
Mereu se întâmplă altceva, mai important,
când vorbim despre noi:
o eclipsă totală de lună, pe undeva,
furtuni de nisip
într-un ochi verde de invidie,
în apusul dezacordat niște ploi...
Tu și cu mine,
niște răspunsuri: ce va fi mai apoi?
poezie de Claudia Topa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eclipsa
Pe-aceleași căi de mii de ani umblate,
În goluri vaste legănându-și sfera,
Neptun adoră visător pe Terra, -
O biată lume plină de păcate
El niciodată n-a trecut bariera
Singurătății lui nevinovate, -
Și-n clipa asta ea e moartă, poate:
O umbră deasă-i umple atmosfera.
Neptun, se vede că tu n-ai lunetă
Să-i studiezi eclipsa de departe, -
Când inocenta tânără planetă
Se-ntreabă, cu privirea-ntr-altă parte:
Ce face oare Venera cochetă
Pe întuneric, singură cu Marte?
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 107
Nici teama mea, nici sufletul profetic
Al lumii ce prin vremuri a privit
Nu știu precis, ce spun e ipotetic,
Că dragul meu va fi cândva zdrobit.
Luna a învins eclipsele funeste
Triștii profeți se-amuză de ce-au spus;
Ce e nesigur, cert crede că este,
Măslinul pace veșnică a adus.
Cu-aceste picături de timp balsamic
Iubitu-i viu, Moartea se dă din drum,
Și voi trăi în versul meu zadarnic
Când triburi mute se vor face scrum.
Iar monumentul tău va dăinui
Când despoți și blazoane vor pieri.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 60
Așa cum valuri vin peste prundișuri
La fel minute se grăbesc să treacă
Și curg la vale ca în repezișuri
Trudindu-se cât pot să se întreacă.
Un nou-născut ce iese la lumină
Se-ndreaptă încet spre-a lui maturitate
Eclipse rele soarta i-o domină
Și Timpul, care-a dat, îi va lua toate,
Căci va păli a tinereții floare
Și riduri va săpa pe mândra frunte
Hrănindu-se cu lucruri trecătoare
Ce coasa lui nu pot să o înfrunte.
Și totuși versul meu timpul sfidează
Căci te slăvesc, când el te ruinează.
poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
La umbra Pământului
I
Când pe Lună e eclipsă de Soare
Pe Pământ e eclipsă de Lună
E noapte și colo și colo
Stă Luna în umbra Pământului.
Când e pe tine eclipsă de mine
Pe mine-i eclipsă de tine
Și noaptea ne vineri
Să facem copii mi-ai răspuns
Te-am trimis la culcare
II
Și-am venit după tine
La umbra Pământului
Căreia-i spunem noapte
[...] Citește tot
poezie de Marius Robu din Visul Stejarului (2006)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poveste de dragoste
Dacă nu ți-aș fi, dacă nu mi-ai fi,
Ar ploua degeaba pe pământ,
Totu-ar fi anost,
Goană fără rost,
Nu ar fi lumină în cuvânt.
Dacă nu mi-ai da, dacă n-aș primi
De la tine flacără de dor,
Pescăruș aș fi
Care ar boci
Valurile ce pe plajă mor.
De nu m-ai iubi, de nu te-aș iubi,
Am trăi o veșnică eclipsă,
Așteptând tăcuți,
Îngroziți și muți,
Judecată și apocalipsă.
Însă cât îți sunt și cât tu îmi ești
Se mai scriu de dragoste povești...
poezie de Nicu Gavrilovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eclipsa
s-a bărbierit. sub eclipsa
de lună. o dată
la secol s-a tăiat la buza de sus.
până
spre dimineață îi lipsea toată gura (?!) păstra
o tăcere adâncă
până
în gât asupra fenomenului. straniu, mai
nimeni încă nu-i observa
luciul de astru
al feței ciupite
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Înflăcărare
înghițitoarea de flăcări
și băutoarea de
băutoare monumentală chiar nu
duce uniunea euro
peană de gugu
știucă în eclipsă lipsă (?!) în
junghiata e mai simpatică de
cât păsărelele lipsă
iar cuibul
e vizitat de buldozere
băutoare de motorină
din bună tradiție, poate
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre eclipsă? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre eclipsă, adresa este: