Poezii despre familie și soție, pagina 2
Întâmplare cu tată amnezic
Soția mea a născut un cuvânt
sănătos și greu,
de zece litere.
Nu seamăna cu mine.
Minunându-mă, îmi amintesc
cum stătea mereu lipită de cărți.
Mergem la slovanalist.
Soția mea încearcă să mă convingă
că-s cuvânt.
- Uite și tu, slovează ea,
picioarele tale-s picioroangele literei A,
ești slovul unei cărți, fecundat de literoidul alteia.
Părinții tăi s-au întâlnit pe-un raft de bibliotecă.
Mama ta, cea cu titlul feminin, era-n perioada fertilă,
colorată strident
și puțin dezbrăcată de coperți.
Literele soției mele se înroșesc de emoție
când îmi spune
[...] Citește tot
poezie de Andrei Cucu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă vrei să trăiești, iubește
Dacă vrei să realizezi ceva pe lumea asta,
iubește familia -copiii și nevasta.
Iubește oamenii care te înconjoară,
iubește meseria, adevărată comoară.
Iubește soarele, iubește marea,
iubește pomul, iubește floarea.
Iubește cinstea, adevărul și dreptatea,
iubește izvorul, muntele și piatra.
Iubește grădina, casa și locul,
într-un cuvânt, iubește totul.
Iubește glia, iubește țara,
iubește liniștea, alungă ocara.
...............................
Nu te plânge că n-ai timp de iubire!
În lumea și istoria antică aruncă privire!
Poți vedea că anticii gândeau, iubeau și construiau.
Dacă vrei să trăiești și pentru azi și pentru mâine,
iubește, zâmbește și fericirea va fi cu tine!
Iubind îndulcești sufletul celui amărât
și înfrumusețezi chipul celui ce se crede urât.
[...] Citește tot
poezie de Dumitru Delcă (februarie 2023)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Clarence Fawcett
Moartea neașteptată a lui Eugene Carman
M-a pus pe lista de promovare la leafa de cincizeci de dolari pe lună,
Așa cum spusesem în noaptea aceea soției mele și copiilor.
Dar n-a fost să fie cred că
Bătrânul Rhodes mă suspecta că aș fi furat păturile
Și că le-aș fi vândut pe ascuns
Pentru a plăti facturile fetiței mele la doctor.
Apoi, repezindu-se ca ca o hultan, bătrânul Rhodes a lansat acuzarea,
Dar a promis să-mi ajute familia
Dacă mărturiseam, așa că am mărturisit,
Implorându-l să țină confesiunea departe de presă,
Am rugat editorii același lucru.
În acea noapte polițistul m-a ridicat de acasă
Și toate ziarele, cu excepția lui "Clarion",
M-au prezentat drept hoț.
În oraș bătrânul Rhodes era promotorul moralei creștinești
Și dorea ca prin mine să ofere un exemplu.
Oh, well, știți cât au plâns copii,
Cât de rușine i-a fost soției și cât m-a urât după aceea,
Și cum am ajuns să zac aici.
epitaf de Edgar Lee Masters din antologia de versuri Antologia de la Spoon River, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
FABULĂ LGBT-istă
Se răspândise în ogradă
Ideea foarte... retrogradă,
Precum că-n lume, e normal,
Să se unească, în final,
Masculul cu mascul de soi
Și să formeze amândoi
Familia de ei dorită.
Urmând ideea inedită,
S-a vrut, tot pe acest temei
Și o unire-ntre femei,
Cum, de exemplu, s-ar putea
O oaie, oaie să își ia
Pentru vecie drept consoartă.
Înspăimântați de-această soartă,
Deștepții cai, fiind în mare
Răspundere la guvernare,
Au vrut un referendum clar
Pentru acest curent bizar.
Cum șef în sat era catârul
Ce lor nu le făcea hatârul
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică din O aia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânsul unei mame
Rău mă chinuie tristețea
Și tăcerea casei mele
Și mi-e frig și-mi este foame.
Uite, nu mai am nici lemne!
Cin' să vină, puiul mamei
Și să-mi macine la moară?!
Mare-ntunecare vine!
Cad în lacrimi, la icoană...
Și vorbesc și-mi plâng durerea,
Poate te-o aduce ea...
Pruncul mamei e departe,
A uitat de mama sa.
Nu pot să te cert, copile,
Ai familie, nevastă,
Ce dac-ai uitat de mama?
Ea-i aici! Mereu acasă...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plânsul unei mame
Rău mă chinuie tristețea
Și tăcerea casei mele
Și mi-e frig și-mi este foame.
Uite, nu mai am nici lemne!
Cin' să vină, puiul mamei
Și să-mi macine la moară?!
Mare-ntunecare vine!
Cad în lacrimi, la icoană...
Și vorbesc și-mi plâng durerea,
Poate te-o aduce ea...
Pruncul mamei e departe,
A uitat de mama sa.
Nu pot să te cert, copile,
Ai familie, nevastă,
Ce dac-ai uitat de mama?
Ea-i aici! Mereu acasă...
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din revista Uniunea Artelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Binecuvântare divină
Când vedem ce-i azi prin lume, gloanțe, bombe și omor,
Cui, papucii mei, de glume îi mai arde, sau umor?!
Ca și-acum, îmi amintesc ce mult sânge a vărsat
Neamul nostru românesc, când cu turcii a luptat,
Iar, de n-aveam un Ștefan, sau un Mircea, un Mihai,
Purtam toți și azi turban, pe al nostru mândru plai...
Mai aveam noi datini, oare, ca români adevărați,
Cu năravuri milenare, buni creștini și botezați?!
Căci, mă-ntreb, dacă eram cuceriți de-atunci de ei,
De sarmale mai știam, mămăligă sau mujdei?!
Mai știam de șpriț, rachiu, cârciumă, sau bar, vreodat'?
Mai vedeam noi vr'un chefliu tăvălit spre casă beat?!
Nici nu ne dădea prin minți să-njurăm ca pe ogor,
De Cristos, de cruci, de sfinți, aveam noi așa folclor?!
Sau, ceva cu mult mai trist, auzeam noi de-un bărbat
C-ar fi fost el, familist, la vreo fufă noaptea-n sat?...
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
locuim împreună
(era la patru luni după ce ne cunoscusem) clipa aia am numărat-o
ziua nașterii mele
.
îmi pierdusem credința
educația primită
aspirațiile
memoria
toate astea le înlocuiseși tu
și-apoi
mă obișnuisem să mă schimbi
să fiu la înălțime
să-mi uit prietenii
să aștept cafeaua cum nu tu o faci
(precum tot ceea ce faci)
eu, doar cel care consumă și astfel, toate
au contribuit pregnant la metamorfozele mele -
trăiam într-o poveste
.
și deodată
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Predicat; Biserica
Măcar era barba, nelipsită pentru râs în...,
ceva mângâiere,
chiar și albastră pentru o inimă de aceeași culoare.
Nici asta nu mai face parte din recuzită,
cum nici vocalizele pe o cutumă cu aceeași cheie sol,
lustruitul pietrelor de la intrarea în lăcaș,
vitraliile cu culori irisale,
mâna caldă pusă pe creștet,
acceptarea cerșetorului... alb la piele și cu început în păr,
mulțumitul cu un mărunțiș zgomotos aruncat din când în când într-un clondir de aramă,
primirea noului și însoțitul vechiului în ultimul voiaj... pentru cât poate da mâna.
Poate mai uit din ele, dar nu mă lasă gândul răzleț de atâta ură
care n-ar trebui să-și facă loc.
Sunt claustrofobic între sticlele thermo-panicale,
mă îneacă nu fuiorul lumânării ci monoxidul albicios
al tablei discrepante de la centrală răstignită să încălzească sfinții de pe pereți,
mă urmărește ochiul viclean să vadă cât arde ceara,
-că trebuie repede oprită și culeasă să fie revândută-
cum apa chioară boboteazică gâlgâită
sau stropită cu măturoiul pe tigvele prostimii extaziate
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 februarie 2013)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul lui Kaspar Hauser
El iubi soarele, care violet coborî din deal,
Căile pădurii, cântul păsării negre
Și bucuria verdelui.
Grav îi era locul sub umbra copacului
Și curata înfățișarea.
Dumnezeu vorbi blândei sale inimi cu o flacără:
O, Omule!
Liniște găsiră pașii seara spre oraș;
Jalea întunecatei sale guri:
Vreau să devin un călăreț.
Dar îl urmară animale și tufișuri,
Casă și grădini amurgite a oamenilor albi
Îl căută și ucigașul.
Primăvara și vara și frumoasa toamnă
Al Celui Drept, pasu-i în surdină
Spre camera întunecată a celui visător.
[...] Citește tot
poezie de Georg Trakl din Versuri - traducere, prefață și comentarii de Christian W. Schenk, traducere de Christian W. Schenk
Adăugat de Hyperion
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre familie și soție, adresa este: