feline şi negru

Mirabila pisică

pisicile de pe facebook
te bagă cert în balamuc
cu ochii lor seducători,
ce-adună mii de iubitori
şi inimile praf le fac
când tolănite ele zac
cât ziulica e de mare
cu coada-n semn de întrebare,
tu mă iubeşti sau doar te faci,
vreau inimioara de mă placi
şi tot aşa în filmuleţe
le admirăm cum nătăfleţe
ajung să intre în bucluc
cu mii de martori de facebook,
toţi înrăiţi la nostimade,
unii chiar oameni cumsecade,
ce-n loc să doarmă-n miezul nopţii
pândesc pisici, mai rău ca hoţii
şi fură poze în neştire
cu ochi albaştri de safire

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Grămada de gunoi

se clătina şi scuipă un cap de peşte
cu ochii sticloşi învelit
într-o pungă transparentă
o mână de coji de cartofi
viermuiau spre el
păreau hotărâte să-l înghită
câteva cotoare de măr rulau
spre pantofii lui negri
o coajă de banană stătea pe capul
unui şobolan roşu şi mustăcios
gunoiul mirosea a iute
s-a uitat lung în semiîntunericul
care dădea să-l sfâşie tăcut
retras lângă zid simţi
surprins că se trage înapoi
neasigurându-i spatele
era o capcană fluierătoare?
o bună bucată de vreme
mare cât o friptură
a stat nemişcat lângă o porţie

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domestice relaţii

O pisicuţă mică, neagră cu pieptarul alb şi cu ghetuţe albe
Se-ncântă pentru prima dată-n viaţă în gerul aşternut manta afară
Şi-şi scutură din picioruşe, iar boticul alb îşi afundă să şi-l scalde
În puf care-i răceşte alb-guleraş... cu papion de mire în blăniţa bizară.

Şi scoate-un mic crâmpei de miorlăit cu mârâit firav, subţire, de uimire,
Se avântând apoi în salturi strâmbe după care pică într-un alunecuş.
Se-opreşte să-ţi întoarcă un căpuţ cu ochii-n cerc de galben, oglindire
Din felinele savanei, urechiuşele-şi ciuţind din blăniţa un luciu, toată pluş.

Neri, o strig, hai vino... şi căpuţ întoarce doar de o clipită, scurt
Îşi reia periplul, gheruţe-şi ascute pe-un prun, griul gard din curte,
Când în salturi mari şi Bobiţă apare, uriaşul câine, cu un os din furt,
Ce-l aşează blând pe zăpada caldă invitând colega în scheunaturi scurte...

Oare noi cei mari om învăţa o zi de la fiinţe mult, cu mult mai mărunte?

poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (25 ianuarie 2012)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Porţi spre Paradis

Emoţia surprinzătoare devine gând constant şi prezent,
gândul devine nevoie, nevoia se transformă-n iubire,
al inimii parcurs adiacent, sentiment omniprezent,
undă şi spirală, apoi, lumină-n dezrobire...
************************
Regele felin din înaltul castel privesc,
bucăţi de inimă zboară în vânt,
licurici statici clipa văduvesc,
culori dezactivate se pierd în cuvânt.
În seara-ntunecată, adevărata circumferinţă desenez,
culeg mici perle negre stăpânite de entităţi
în permanenţă evoluţie şi schimbare-n bucăţi,
un cadru alb-negru sau minunate monturi ecosez.
Prizonieră cu voie, iubirea-n muşcătura mâinii tale simt,
o văd cum niciodată nu face schimb
şi viaţa ţine strâns ca şi cum ar apăra-o de lanţuri cu zale dinţate
ce la pândă stau în mintea mea slabă, fragilă, plină de ambiguitate.
În dar primesc delicate ţesături, în mână prind coralul exonerat,
dorindu-mi acum a percepe netezimea stâncii ce l-a generat...
Mă-ntorc în sfârşit unde aerul e dens

[...] Citeşte tot

poezie de Doina-Maria Constantin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Iată-ne pe amândoi,
fetişcană şi pisoi,
mult mai tineri şi frumoşi,
ce mai chiar nişte mucoşi,
pe o uliţă de ţară,
neştiind ce e pe-afară,
în Americi şi in lume,
înainte s-avem nume,
glorie, faimă, cazier,
încă nu era boier,
Blondu' nostru cel vestit,
n-avea mutră de bandit,
era paşnic ca un miel,
dar şi eu eram la fel,
o codană fărăr minte,
dar atâta de cuminte
că trăiam ca într-un vis,
mângâind un pis pis pis
pe o uliţă de sat,
eu pe Blondu' l-am lansat

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec din Trei feline cu buline
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Flori pentru domniţă

Flori pentru domniţă

La castelul dintre brazi, cel ce-i construit pe stâncă,
Pe sub cerul înstelat, luna-l luminează încă.
De-l priveşti din depărtare totul pare amorţit,
O bucată de poveste, numai bună de citit,
Dar dacă urmezi cărarea care duce la castel
Ai s-auzi, de te apropii, cum cântă un menestrel.
Şi acum, ca altă dată, a venit din depărtare
S-o încânte pe domniţă fiindcă azi e sărbătoare,
Mai ales că-i singurică şi pentru că e ziua sa
Ce dar poate să îi facă? El, nimic, doar i-o cânta...
Până s-o trezi domniţa şi-o ieşi iar la fereastră,
Menestrelu-şi aminteşte cum plângea domniţa noastră,
Fiindcă ani şi ani la rând zmeul cel cu vocea groasă
Îi furase tinereţea şi-o ţinea închisă-n casă.
Şi nu doar închisă-n casă, c-o-ncuiase în iatac
Şi pentru a fi mai sigur, aruncase cheia-n lac!
Astfel, anii au trecut, dar privind pe o fereastră
Ea vorbea numai cu vântul şi cu luna..., doamna noastră...

[...] Citeşte tot

poezie de Florentina Mitrică (24 aprilie 2016)
Adăugat de Florentina Mitrică
Comentează! | Votează! | Copiază!

La concurs

Acolo sus măritul Leu
Ce s-a tot respectat mereu
Se vrea de nemaiîntâlnit
Corect şi drept, dar şi cinstit.

Deci, vrerei sale să-i dea curs
Anunţă şi nu într-o doară,
Că va scoate la concurs
Chiar postul de secretară.

În preajma Leului să stai
Ce vâlvă, dar şi ce noroc,
De-aceea ciutele-n alai
Prezente-n toate la soroc.

Moment solemn cum viaţa n-are;
Căci Leul fără ezitări
Supuse calm pe fiecare
Atentei lui examinări.

[...] Citeşte tot

fabulă de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

De ce plângi mamă? (baladă, în memoria celei ce mi-a dat viaţă)

De vei citi aceste versuri,
Vei înţelege foarte mult,
Vei şti că dragostea de mamă,
E prea puţin, un... cult.

Când îţi văd privirea tristă
Şi pleoapele-n lăcrimate,
Simt că inima-mi plesneşte
Şi deodată nu-mi mai bate.

Să-mi revin mă uit la soare,
Îmi şterg fruntea şi obrazul
Şi-ncercând să-ţi fur o vorbă
Te-ntreb mamă: -Ce-i necazul?

Tu te-ntorci, privind spre mine,
Îţi stergi ochii cu năframa
Şi c-o voce tremurândă
Spui zîmbind: -Mânca-te-ar mama!

[...] Citeşte tot

poezie de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Adăugat de Corneliu Zegrean-Nireşeanu
Comentează! | Votează! | Copiază!