Poezii despre flori și ninsoare, pagina 2
Lerui-ler
Ninge cum ningea odată
lerui-ler cu flori de măr
viscolește înflorind o fată
din pământ și pân-la cer
Lerui-ler cu flori de măr
doar vioară parcă ninge
și-un troian într-adevăr
lasă-n urmă câte-un înger
Doar vioara parcă ninge
viscolește înflorind o fată
soarele un strop de sânge
ninge cum ningea odată
Lerui-ler cu flori de măr
o mână mă scoate-n cer
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (decembrie 2017)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
O toamnă bacoviană
Acum coboară peste sat
O toamnă bacoviană.
În câmp, munca s-a gătat,
Ceru-i pregătit de iarnă.
Dinspre nord vine ninsoare,
Se așterne peste case,
Peste tot pune culoare
Cu flori albe de mătase.
poezie de Dumitru Delcă (noiembrie 2012)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ce vină are iarna?
Suflările tale
sunt moi și calde,
Inima îmi răvășește gândul
că pot înflori
în ninsoarea ta.
Copilăria mea umblă desculță
în freamătul nins al iernii
și lumea o iubește.
Iubesc ninsoarea asta...
Ce vină are iarna
că înfloresc
sub ninsoare ta?
Suntem între cer
și ninsoare,
suflările tale albe
îmi încălzesc
brațele de fildes.
[...] Citește tot
poezie de Camelia Oprița
Adăugat de Camelia Oprița
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cavaler al florii de cireș
Chip de cireașă mușcată de un elf
zburând tot timpul într-un alt
miraj visat.
... Sandà pe care mi-o-ncalță un zeu
în salt pe inorogul vel înalt
și inșăuat.
Și voi veni să mă prostern
mai mult rănit și mult
învins,
Când ai să bați pe un cadran etern
un nor mai alb și mult mai mult
care a nins.
poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pașii
Pașii mei sunt grăbiți
Peste poduri tociți
Au plecat răzvrătiți
Iar acum sunt cuminți
C-au întâlnit pașii tăi
Scuturați fiind de ploi
Aruncați în ninsori
Au lăsat urme moi
Încolăciți fiind de flori
Au zburat pân' la nori
Au visat că sunt doi
Visători până-n zori
Și-au luat pașii-n zbor
Colorând urme noi.
poezie clasică de Anca-Maria David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă primăvară a venit
O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Și florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!
O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!
O nouă primăvară a venit.
Și trebuie să fie frumos, cald și bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.
poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul Amintirii
Au înflorit salcâmii la Bârlad,
Orașul e-o legendă de ninsoare;
Voi tineri, prindeți clipa să nu zboare
Cât florile pe caldarâm nu cad.
Am fost și eu ca voi, nutrind răsad
Să pot rodi în vremea călătoare,
Au înflorit salcâmii la Bârlad,
Orașul e-o legendă de ninsoare.
Ci astăzi, în amurg de desfătare,
Să mă cufund, cum flăcările-mi scad,
Ȋn amintire, ca-ntr-un dulce vad
Suava ei tortură mă doboare...
Au înflorit salcâmii la Bârlad.
poezie de G.G. Ursu
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Colind între noi
Lerui-ler singurătatea
lerui-ler cu flori de flori
din ninsoare îmi iau partea
să-mi ajungă-n sărbători
Lerui-ler cu flori de flori
lerui-ler mama și tata
lerui-ler cu frați surori
noaptea pe de-a gata
Lerui-ler mama și tata
câți fulgi e singurătatea
amintire-acesta-i pata
lerui-ler ziua și noaptea
Lerui-ler cu flori de flori
și cu cântec mă-nfășori
poezie de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Limba tăcerii
La-ntâlnirea cu ninsoarea
la-ntâlnirea cu zăpada
fulgul își deschide floarea
tu c-un înger faci rocada
La-ntâlnirea cu zăpada
ce-ntâlnire ăsta-i viscol
un poet vânându-și prada
e vânat de-un fulg ridicol
Ce-ntâlnire ăsta-i viscol
fulgul își deschide floarea
ning și eu de un piscicol
la-ntâlnirea cu ninsoarea
La-ntâlnirea cu zăpada
poezia cică-i nada
poezie de Costel Zăgan din Cezeisme II (16 decembrie 2022)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poetul atâta poate: Niște versuri idioate. Finalul e de-a dreptul hilar: La-ntâlnirea cu zăpada poezia cică-i nada.... de tot râsul. [...] | Citește tot comentariul
Lui Constantin Noica (in memoriam)
Mă simt în scrisul meu ca într-o
chilie
cuvintele ascultă toaca bătând
se strâng și se-adună în șir de metanii
ce urcă din vale, domol, către schit.
Morminte și flori
ici, colo o cruce
un strigăt-ecou
că urlă cuvintele-n turmă
o haită sălbatecă-lupi!
Să sfâșie tăcerea
de carne și sânge
ce ninge cu îngeri
icoane, martiri
și sfinți pe statui.
poezie de Constantin St. Dogaru din Contantin Noica în amintirile și mărturisirile unui preot ortodox (2008)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre flori și ninsoare, adresa este: