flori de gheaţă şi visare

Colind

Cad zăpezi, curat, pe ramuri şi pe patimi omeneşti
Mâna Domnului aşează flori de gheaţă pe fereşti.

Peste tot urâtul lumii, neaua cade dinadins
Şi pe noi, iubito, parcă, pe la tâmple lin ne-a nins.

Dor de sănii mă îmbie să-mi pun caii minţii-n ham –
Dar hălăduiesc pe dealuri – doar în gând, privind pe geam.

E un alb de puritatea aripilor îngereşti...
Unde e, acum, bunica, să mă-mbete cu poveşti?

Parc-aud, venind din vremuri, chicotind un clopoţel
Şi mă arde-n piept dorinţa de-a mai fi copil niţel.

De-a-mbrăca, pe înserate, haina groasă, zgribulind
Şi-apoi, de-a porni colindul, pe la geamuri lin cântând.

... Nimeni n-o să-mi dea, vreodată, anii-aceia înapoi...
Azi, colindul meu e searbăd – de tristeţi şi de nevoi

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alungă-mi singurătatea, femeie

Singurătatea mă apasă chiar în piept!
Şi pune stăpânire pe sufletul meu,
Încolăcindu-se ca un şarpe rece în inima mea!
Singuratatea îmi galopează ca o herghelie de cai sălbatici
Invadându-mi tămplele, pocnind din copite
Strivindu-mi gândurile năuce!
Grea povară a tăcerilor, sfâşiate de suspine!
Un frig mă cuprinde îngheţându-mi chiar şi visele!
Vise cu parfum de primăvară
Ce lânga tine devin realitate!
Vino, iubire şi alungă-mi întristarea!
Alungă norii ce îmi plouă-n suflet, flori de gheaţă!
Căci fară tine simt cum mă usuc şi pier.
Decât iubirea ta mă ţine-n viaţă.
Trăiesc decât din amintiri,
Trăiesc, aştept şi sper să simt şi să aud din nou
Magia unui "Te iubesc",
Ce face viaţa să-nflorească!

poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad...

Cad ca-ntr-un vis, azi, peste ţara mea,
Ca-ntr-o poveste, fulgi de catifea.
Mirajul alb se-ntoarce iar acasă...
Îmi bate vântu-n taină, la fereastră.

Din depărtări, troiene gri de fum
Revarsă umbre stranii peste drum
Şi ninge, ninge, ninge ne-ncetat
Oglinzi de stele-n noaptea de bazalt.

Doar omul de zăpadă stă pios,
Cu pălăria lui şi şalul gros.
Şi ninge, ninge, ninge peste el
Şi focul arde-n sobă.-Afară-i ger.

Cresc iarăşi flori de gheaţă la fereastră,
Ţurţuri-oglinzi spre ceruri se înalţă,
Cu vâsc icoana-mpodobită-i iar.

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cad...

Cad ca-ntr-un vis, azi, peste ţara mea,
Ca-ntr-o poveste, fulgi de catifea.
Mirajul alb se-ntoarce iar acasă...
Îmi bate vântu-n taină, la fereastră.

Din depărtări, troiene gri de fum
Revarsă umbre stranii peste drum
Şi ninge, ninge, ninge ne-ncetat
Oglinzi de stele-n noaptea de bazalt.

Doar omul de zăpadă stă pios,
Cu pălăria lui şi şalul gros.
Şi ninge, ninge, ninge peste el
Şi focul arde-n sobă.-Afară-i ger.

Cresc iarăşi flori de gheaţă la fereastră,
Ţurţuri-oglinzi spre ceruri se înalţă,
Cu vâsc icoana-mpodobită-i iar.
Azi ne-aplecăm genunchii la altar...

poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Unde e pasul

Cearcănul timpului pe chipul din oglindă
alungă zîmbetul zglobiu naiv
şi scîrţîie zăpada-n oase,
năluci sunt gândurile porţi de viscol
cu anii troieniţi pe tâmple
singură amintirea bântuie prin camere
ca roiul de albine din prisacă
visez livezi de mandarini gemând de rod
şi dulci miresme de raiuri cu flori de dor
albastră vie vibrând e tinereţea lui ieri
suflată de pe buze o păpădie - viaţa
s-a mistuit în ger şi foc de pară,
unde e pasul legănat şi tandru
unduirea speranţelor ca un cadou cu fundă
şi hârtie lucioasă viu colorată tăinuind minciuna
roză parfumată
pe care nu o ghiceşti că are ghimpi.

Cu plasa de fluturi recreez parcursul goanei după fericire
aici, ba nu, aici e

[...] Citeşte tot

poezie de Elena Malec
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Cât încă iarnă-ţi sunt...

Iubesc tăcerea din zăpezi şi liniştea de sub troiene
Şi albul n-aş vrea să-l ating, când mi se-aşterne pe sub gene.
E-atât de efemeră clipa, când ninge pur peste morminte,
Încât m-aş preschimba în iarnă, de tine, să-mi aduc aminte.

Şi-aş îngheţa visele toate şi nopţile le-aş îngheţa,
Să te păstrez, să pleci din mine, când zorile vor trâmbiţa
Că primăvara întârzie, împotmolită-n verde crud
Pe undeva, într-o chilie, de unde ruga, nu-i aud.

În calendare ghioceii se prind în zi de Mărţişor
În hora florilor şi-a nopţii în care nasc iubiri şi dor,
Dar eu mă ancorez în iarnă, ca un copil orfan de sân,
Să mai iubesc ninsori albastre şi sub ninsori să mai rămân.

Tu să nu strigi, că nu te-aude vreo primăvară, pe vreun ram,
De sub zăpada gurii mele, acolo unde descifram
Un alfabet numai al nostru, cu flori de gheaţă în cuvânt!
Tu soarbe-mi seva din cuvinte, atât cât încă iarnă-ţi sunt!

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Căutare

Am căutat iertare
prin plânsul vremii ce au înecat luceferi în ore
şi orele se ceartă pentru minutul iubirii pierdut pe Dealul Aşteptării,
nu mai înţeleg rostul vieţii, în acest vacuum mă simt golită
de către Ieri, Azi şi Mâine, trei verticale ce mi-au tăiat inima
dureros de adânc şi umilitor.
Am căutat înţelegere
şlefuind piatra ce de aproape se transformare în stâncă
bătută de vise, de lacrimi şi de câte un dor
ce albise timpul dincolo de noi,
dar cerul albastru a trimis pe rând stele
şi noaptea era atât de aproape de mine
încât am atins cu degetele mele de cerneală, ochii lunii.
pe care am scris emoţionată "îndurare".
Am căutat fericirea
în iarna aşteptării când pe geamul iubirii, flori de gheaţă
se conturase atât de bine
încât nu s-au topit nici în vara dezamăgirii.
eu, troienită la poale de dor, mai speram
în ajutorul steluţelor argintii ce se lăsau peste mine ca un un vis

[...] Citeşte tot

poezie de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Adăugat de Lucreţia Ionescu Buiciuc
Comentează! | Votează! | Copiază!

Statuare

Deschide sufletul cu blândeţe,
Pătrunde în interiorul inimii,
Caută întrebările şi răspunsurile
Cu bisturiul luminii
Gândurilor înflorite în rouă,
Zideşte încredere în copacul iubirii,
Netezeşte aripile viselor
Cu lumina razelor stelare,
Pune fluturii în fiecare zâmbet,
Închide amintirea scrisului
Într-un surâs,
Paradisul toamnei va mirosi a bronz şi rugină,
Ninsorile vor şlefui argintul îmbrăţişării,
Încolăciţi în vorbe prelungi
Vom statua flori de gheaţă
Pe pălăria părăsită în drumul purtat de vânturi
De norii măcinând fulgere în
Moara hodorogită a trăsnetelor
Ce croncănesc într-un stol
Parfumat cu proaspete hoituri.

poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă

1

Tu nu auzi cum fulgii de zăpadă
Se prăbuşesc din ceruri ca fiarele-nsetate
Să sfâşie pământul şi vântul cum ne bate
Lovindu-ne privirea cu lovituri de spadă?

Acum e clipa aia măreaţă, hai la luptă
Dă-mi merele, frumoaso, arată-ţi coapsa dulce,
Să nu lăsăm zăpada cea pură să ne spurce -
Şi luna de durere pare acuma suptă

Pe fruntea ta senină se sprijină pământul
Auzi cum se-ndârjesc şi stelele, şi vântul
Vrând parcă să ne-nchidă în raiul lor ceresc

Hai, sfâşie-mi cămaşa şi caută-mi o armă
Iubirea mea se-ntoarce-n-potrivă-mi şi mă sfarmă
De-aceea, minunato, candoarea ţi-o cerşesc.

[...] Citeşte tot

poezie de Ioan Lila
Adăugat de Madalina
Comentează! | Votează! | Copiază!

Simfonia primăverii

anotimpul renaşterii din durerea noastră alveolară
o numim atât de poetic, primăvară!
ne amintim florile de gheaţă
din iernile sângerate prin noi
şi pornim cu suflete înmugurite
căutând neantul existenţei...

picturile parfumate de acest boem mărţişor
în vibrări de ivoar, de roz sau de violet
precum şi suspinele noastre-n valsul speranţei
cântă o nouă primăvară
peste vechile bucurii şi dureri...

azi, cuprinşi de frumuseţea lalelor,
a freziilor şi a ghioceilor,
dar şi de aripile visării
deschidem drumuri neumblate
cu cheile albe din inima efemeridei...
şi ne cresc aripi de lumină spre o nouă cale
peste florile timpului nostru

[...] Citeşte tot

poezie de Nicole Sere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!