frumuseţe şi peisaje

Realitate, nu vis!

Nu vreau să trăiesc din idealuri,
Nici să mă-nchin vreunui zeu,
Vreau să trec pe ale râurilor maluri
În mijlocul naturii, doar tu şi eu.

Lasă-ţi principiile tale amorfe
Şi treci de partea mea fără frică
Uită-ţi spaţiile tale limitrofe,
Vei deveni mai mare, nu mai mică.

Nu-ţi place oare natura vioaie?
Şi viaţa ce pulsează vijelios?
Când totul se cufundă în ploaie
Câmpul devenind atâta de frumos . . .

Codrii din juru-ţi nu te apasă
Sau zidurile crunte şi reci?
De ce să-ţi pierzi viaţa frumoasă?
Când poţi şi tu prin ea să treci.

[...] Citeşte tot

poezie de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suită

Să dormi, cu luna într-un ochi şi cu soarele în celălalt,
Cu dragostea pe buze, o pasăre frumoasă-n păr,
Împodobită cu pădurea, câmpia, drumurile, marea,
Împodobită şi frumoasă ca-nconjurul lumii.

Aleargă de-a lungul peisajului,
Printre crengile de fum şi roadele vântului,
Cu picioare de piatră în ciorapi de nisip,
Prinsă de mijloc de muşchii râului,
Şi fără nici o teamă pe chipul tău schimbat.

poezie de Paul Eluard din Cele mai frumoase poezii, traducere de Virgil Teodorescu
Adăugat de Emilia Nedelcoff
Comentează! | Votează! | Copiază!

Trebuie să mă uit

cu multă atenţie la plutitoarele poze
să-mi pun ochelarii de-aproape pe Tisa
să văd cum unele roze de-nfipt
ritualic în părul din coamă coafat infinit
nu mai încap
în frumoasele poze de poze cu herghelia
de cai în galop! – vom trece peste secvenţa
în care un purcel foarte creţ
fugăreşte o lebădă neagră
de supărare pe cangurul din coteţ –
nu mai încap
decât peisaje ratificate în ochiul de cal
pe Tisa,-n galop şi-n aproape

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singur ca norul rătăceam

Singur ca norul rătăceam
Ce peste văi pluteşte-n zbor
Şi am zărit pe când treceam
Narcise galbene covor;
Pe lângă lac, sub codrul mare
Dansând în briză şi-n răcoare.

Şi-aşa cum stelele lucesc
Calea Lactee luminând,
În şiruri lungi se răspândesc
La golful mării ajungând;
Şi zece mii am văzut clar
Cum capul şi-l mişcau sprinţar

Valuri în golf dansau încet
Dar nu ca ele de voios
Ce bucuros e un poet
Când vede un peisaj frumos!
Şi n-am ştiut când am privit
Că sufletul s-a îmbogăţit.

[...] Citeşte tot

poezie de William Wordsworth, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Galateea

Chipul tău de marmoră, încremenit,
Mi-l dăruieşti, sunt fidela oglindă,
Ce-ţi vede sufletul de griji frământat,
Întreaga ta durere revarsată
Pe faţa ta frumoasă şi crispată,
Minute în şir rămâi împietrită
Şi faţa ta frumoasă, îngrijită,
Se transformă într-un peisaj iernat...
Încet pielea-ncepe să se destindă
Şi fruntea încet, încet s-a descreţit,
Îmi zâmbeşti, cu privirea arzătoare
Eşti din nou vie, de nerecunoscut,
Pe chip, vioiciunea-ţi din nou apare,
N-a fost nimic serios, totul a trecut.

poezie de Adrian Nicula din Sanctuar sufletului cu aripi frânte (2016)
Adăugat de Adrian Nicula
Comentează! | Votează! | Copiază!

Peisaj de caramel

Imi trimiti frumoase poze
Cum trec carele prin sat
Chiar si gardurile-s roze
Dar pe malul celalalt.

Indienii cred mimeaza
Viata buna de acum
Simt cum pana lor vibreaza
Si pe creste iese fum.

Vad si case parasite
Nu stiu ce s-o fi-ntamplat
Cred familii ratacite
Dar pe malul celalalt.

De Villeneuve imi amintesc
Cred acum treizeci de ani
Parca-i vad cum scotocesc
Prin gramada lui de fani.

[...] Citeşte tot

poezie de Doru Lascarache (7 august 2008)
Adăugat de Doru Lascarache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Celei prea vesele

Un peisaj încântător
E-ncântătoarea ta făptură;
Îţi joacă zâmbetul pe gură
Ca boarea unui vânt uşor.

Drumeţul trist ce-ţi iese-n cale
Îşi simte sufletul vrăjit,
În clipa când i-a răsărit
Splendoarea sănătăţii tale.

În armonia de culori
Ce trupul tău îl înveşmântă,
Poeţii-închipuirii cântă
Un graţios balet de flori.

Veşmântul tău multicolor
Cu inima ţi-l potriveşti;
Nebună, tu mă-nnebuneşti,
Şi te urăsc, cum te ador!

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Charles Baudelaire din Florile răului (1857), traducere de Al. Hodoş
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voiaj prin vis paradisiac

vise renasc din cenuşă ca pasărea Pheonix
să simt iar paradisul aproape de cord
mă desfăşor în viaţă cu credinţă de onix
revelaţii mă umplu de la Sud la Nord.

cântecele vârstei şi iubirii sunt scrise
în sufletul meu îndrăgostit de vers
sunt în voiaj prin lume pe drumuri permise
Dumnezeu mă ocroteşte de înger pervers.

căzută-n contemplare descriu peisaje
de o frumuseţe rareori întâlnită
razele prietene ning peste mine miraje
cuprind şi frenezia din lumea infinită.

cu gânduri albastre fac adesea voiaje
printre stele. sete metafizică desţelenită.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vreau să-ţi spun

Vreau să-ţi spun să nu arunci timpul preţios
petrecut alături de mine şi să admiri din nou peisajul
ce-l laşi în urmă.
Vreau să-ţi spun că totul e real şi nu ai nevoie de nimic,
pentru a scoate în evidenţă o fotografie în mişcare cu noi.
Vreau să-ţi spun că visul tău încă nu s-a spulberat,
ci continuă ca şi cum ai face un puzzle cu florile cele mai frumoase.
Vreau să-ţi spun să uiţi totul din trecutul dureros
şi să te gândeşti la motivul pentru care m-ai ales pe mine.
Vreau să-ţi spun că nu merită să te comporţi la fel ca în trecut
şi să fii tu, fără remuşcări, ca să poţi schimba destinul.

poezie de Eugenia Calancea (28 octombrie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!

One time song

cred că tu eşti cel mai frumos chip
pe care l-a luat somnul vreodată
mi-e frică întotdeauna când dormi
mi se pare că eşti plecată undeva
foarte departe şi
ceva neprevăzut ţi s-ar putea întâmpla
pe drumul tău înapoi
dar nu aş schimba nimic din peisaj
această noapte translucidă
micile decoraţiuni care însufleţesc
peretele rece şi
o luminare electrică care-şi aruncă lumina
ca o plasă peste lucruri e
ca şi cum aş asculta melodia preferată
doar o singură dată e
ca o a doua şansă la aceeaşi
deziluzie
totul este acolo unde trebuie să fie
pentru ca neputinţa de a salva ceva
să fie completă

poezie de Dumitru Alexandru Gheras
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!