Poezii despre frumusețe și primăvară, pagina 2
La frumusețea ei
Dincolo erai de clarul stelelor
și luna, sfioasă, te urma.
O, cu mult mai frumoasă era
cristalina, lacrima ta!
Fereastra știe cum ardeai,
ca un lan, ca un val te legănai,
dogoritu-mi braț cum te frîngea,
ca o azimă, așa te frîngea.
Prin părul tău tremurător
trece temătoare Primăvara.
Încă departe-i Vara. Toamna grea
ca un aur pe frunte-ți va sta.
Și iarnă cîndva de vei fi,
mă voi înfășura în frigul tău;
ci fii Primăvară mereu,
strălucitoare, fii limpede zi!
poezie celebră de Emil Botta
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Meditație
muzică,
natură,
zâmbet,
o libelulă
soare peste mare
vioară,
flori de primăvară,
un suflet
desprins dintr-o celulă
soare pe cerul meu
m-așez pe mal,
mă gândesc la tine?
nu... azi doar meditez
ce frumoasă e viața
poezie de Monica Trif
Adăugat de Monica Trif
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Lunii Mai
O, fecioară, mamă a florilor dulci de primăvară!
O, frumoasă mai, în flori strălucitoare îmbrăcată!
De ce nu aduci floarea sufletului meu
Printre multele tale floricele frumos colorate?
Ah, eu! Un alt înger poate fi acolo,
Luna mai a florilor sufletului? Într-o zi fericită
Atunci poate veni acel înger, și pe capul meu
Va străluci cu lumină suavă - un palid infinit mai!
poezie de Petros Duryan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec
Frumoasă ești, pădurea mea,
Când umbra-i încă rară
Și printre crengi adie-abia
Un vânt de primăvară...
Când de sub frunze moarte ies
În umbră viorele,
Iar eu străbat huceagul des
Cu gândurile mele...
Când strălucesc sub rouă grea
Cărări de soare pline,
Frumoasă ești, pădurea mea.
Și singură ca mine...
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!
O nouă primăvară a venit
O nouă primăvară a venit.
Dar tot ninge ca în miez de iarnă
Și florile au înflorit,
Dar parfumul lor au miros de armă!
O nouă primăvară a venit.
Dar pământului parcă îi este teamă să înverzească,
Ca nu cumva să fie rânit.
De o armă rece omenească!
O nouă primăvară a venit.
Și trebuie să fie frumos, cald și bine,
Dar cineva pe pământ a hotărât!
Venirea primăverii s-o amâne.
poezie de Vladimir Potlog (9 martie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Melancolie
Când, primăvara, vine-n cârduri
Poporul blând de rândunele,
Eu parcă-aștept să se rentoarcă
Și visurile mele.
Când viața pare mai frumoasă
Și mai lipsită de suspine,
Eu tot aștept să se rentoarcă
Și visele-mi senine...
Se duce vara... și se duce
Poporul blând de rândunele,
Iar eu mă simt tot mai departe
De visurile mele...
poezie celebră de Traian Demetrescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul unu
Frumuseții îi dorim copii
chipului ce-o poartă dăinuire,
trezită-n primăveri târzii
de-a pururi gata-i de iubire.
O flacără ți-e mic dejun
foamea în rucsac rămâne,
și fumul arată că ești bun-
în suflet se coace-o pâine.
Ești astrul din întuneric,
pe buze-i chiar primăvara,
iar binele, de-a pururi sferic,
începe când se rupe sfoara!
Mai crud e cuvântul decât cuțitul
ce-ți sfârtecă iubirea cu infinitul!
poezie celebră de William Shakespeare din Sonete, traducere de Costel Zăgan
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tricolor
De ziua ta frumoasa țară
Fulgi albi se cern din cer usor
Dar eu ți-am pregătit din vară
Din flori un mândru Tricolor
Am alergat pe munți, coline
Pe mal de râuri cristaline
Si-am adunat buchet cu drag
Din albăstrele, sânziene, flori de mac
Ca prima zi cu ger de iarnă
Să-ți fie veșnic.. primăvară!!!
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 63
Când dragul meu va fi cum azi sunt eu
Zdrobit și zdrențuit de-a vremii mână
Cu fruntea-n riduri și cu trupul greu,
Când zorii tinereții lui se-ngână,
Apoi în noaptea bătrâneții trec;
Și frumusețile ce le slăvește
Dispar și-n depărtare se petrec,
Furându-i primăvara mișelește;
Pentru-acel timp acum mă pregătesc
Să-nfrunt al vârstei crunt cuțit ce taie,
Ca să nu-mi ia ce vreau să-mi amintesc,
Al lui chip mândru cu sclipiri vioaie.
Dar frumusețea lui nu se va pierde,
Că-n slove negre va rămâne verde.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin(s)
Mi-a murit pe covor
Un fulg de zăpadă,
Ucis de un vis,
Așteptat de livadă.
S-a stins sărăcuțul
De dragoste ros
De cald și iubire
Ca visul frumos.
E lapte afară
La tâmple sunt nins,
Mi-aprind o țigară
Și-s stins.
Aștept primăvara
Doar, doar, oi vedea
Un ars cu țigara
Cu muguri ca ea.
[...] Citește tot
poezie de Octavian Lupascu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre frumusețe și primăvară, adresa este: