fuste şi noapte

Nuntă în codru

Trec căruţe zgribulite
trec gonind în urma lor
şatrele se-aprind cărunte
în scânteia codrilor

Au plecat să ducă zvonul
unui alt tărâm de seamă
dar ajuns-au în amvonul
care nici azi nu îi cheamă

Pe un colţ de roată-amară
şedea desumflat norocul
şi o carte mai impară
ducea în pădure jocul

Boabe de cacao repezi
şedeau sub pleoape acute
şedeau, se plimbau şi lespezi
se rupeau în pagini rupte

[...] Citeşte tot

poezie de Diana Adriana Matei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Secera

Miauuuuu

mi-ai decupat din suflet o seceră de argint
în fiecare noapte o spânzuri de cer
un gest reflex
în timp ce-ţi iei femeia de păr şi îi strecori mâna sub fustă
sau îi fugăreşti flămând gura
sfâşiată de ţipătul unui da

mi-s palmele bătătorite
arid râde-n ele sudoarea
ce curge până-n coate
(ascuţite)
împung cu ele disperarea

cearşaful frământat geme
revarsă arse şoapte
în limbi neînţelese

[...] Citeşte tot

poezie de Violeta Florentina Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mare...

colinele noastre parcă-s sâni de fată mare
nesărutată încă doar strânsă pe furiş în braţe
şi văile parcă-s nişte fuste puse-n poale şi care
mereu atrag privirile involuntarelor broboaţe

câmpiile noastre parcă-s spatele aceleiaşi fete
în rociţă de satin însăilată cu floricele
pădurile noastre-s degetele ei, imperechete
în jurul gâtului meu, când uşoare, când grele

albăstrimea cerului afundată în firea ei drăgălaşă
se surpă în zâmbete cristaline ca un murmur de izvor
întunecimea nopţilor o sparge o sărutare golaşă
adusă de razele luni pe aripe grele de dor

ca un punct culminant în povestea de dragoste simplă
calea lacteie -şi aşterne covorul de stele sub nori
acolo departe şi sus, lângă tâmplă lipită de tâmplă
să-l calc în picioare cu ea pân -la muchii de zori

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ucigă-l toaca

Iuţindu-şi caii către sat
Un ţăran venea întârziat.
Vânduse, pesemne,
Nişte lemne.
Tam-nisam, din goană,
Se ivi o cucoană.
Cucoană cu pălărie,
Pe-nnoptate, pe câmpie,
Ce putea să fie?
Arătare, stafie.
Ea şchiopăta, se poticnea stângace.
Ca o răgace.
Avea pantofi şi fuste veştejite
Şi parc-ar fi avut şi copite.
Parcă avea un beteşug.
Parcă ieşise-atunci dintr-un coşciug
Şi mai abitir
Venea din cimitir,
Ca o momâie.
I se strâmbase ceva

[...] Citeşte tot

poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de Ionuţ Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dormind în pădure

Cred că ţărâna şi-a amintit de mine;
m-a primit înapoi cu tandră gingăşie,
dichisindu-şi fustele negre, punând ordine în buzunarele
pline de licheni şi de seminţe.
Am adormit mai liniştită ca niciodată – o piatră în albia râului,
nimic între mine şi focul alb al stelelor,
doar gândurile mele plutind, uşoare ca nişte molii,
printre ramurile copacilor verzi.
Toată noaptea am ascultat
respirând în jurul meu mici regate, insecte
şi păsări care-şi duc viaţa-n întuneric.
Toată noaptea m-am înălţat şi-am căzut, ca şi cum aş fi fost în apă,
condamnată unui destin luminos. Până dimineaţa
m-am pierdut de cel puţin douăsprezece ori
în ceva mai bun şi mai de preţ.

poezie de Mary Oliver, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Domnişoara ana

karla suarez te privesc
şi nu mai pot respira
inima se zbate cât o îm
plinire cu mii de cuvinte
mă uit la baletul tău
la ochii tăi la gura ta
o bucurie nebună mă cu
prinde în ritmul dansului
tău cubanez
bailando bailando bailando
fredonez cu vocea
legată în batista de la gură
în noaptea asta mi-aş dori
să stăm îmbrăţişaţi
să dansăm şi focul să mă ardă
din interior
te ridici pe vârfuri în pantofii tăi
cu poalele rochii ridicate decent
beau tequila cu buzele tale
sorbind chimia ta

[...] Citeşte tot

poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mătuşa Julia

Mătuşa Julia vorbea celta
foarte repede şi foarte tare.
Nu îi puteam răspunde –
Nu o puteam înţelege.

Când nu era desculţă,
purta bocanci bărbăteşti.
Pot să-i văd piciorul puternic
pătat cu noroi de turbă
pedalând pe tălpigii maşinii de tors,
în vreme ce mâna ei dreaptă
trage firul parcă de nicăieri.

A ei era singura casă
unde mă întindeam noaptea
în întunericul absolut
al unui pat-cutie, ascultând
greierii cântând prietenos.

Ea era găleţile

[...] Citeşte tot

poezie clasică de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Octombrie s-a-ndrăgostit de mai...

Pe bulevardul toamnelor vetuste
Valsează în nocturnă paşi străini,
Copacii dezbrăcaţi de frac şi fuste
'Şi-ascund tăcerile în rădăcini.

Pe sub covorul galbenelor straie,
Un gând îşi face cuib de hibernat
Şi chiar de-l mai trezeşte câte-o ploaie,
Se-ntoarce-n vis, că-i vreme de iernat.

Se bate luna-n piept c-o stea furată
Din constelaţia iubirilor târzii,
Că ea rămâne-n vară suspendată,
Să zăbovească strugurii în vii.

Şi vântul se opreşte de uimire,
Pândind de după-un ram înmugurit:
-Au dat cumva, clepsidrele de ştire,
Că toamna,-n drumul ei, s-a rătăcit?

[...] Citeşte tot

poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Artemis

N-am mai aflat misterul serii
Din ochi căprui de visătoare.
Atins pe chip de bronzul verii
Mă pierd în gânduri pe cărare.

Amestecând decoruri înverzite
Cu triste freamăte autumnale
Sub crengi de vânturi răvăşite
Văd luna printre frunze pale.

Şi aura ei pe întunecata boltă
Cu galbenul de ceară glacial
Pe flacăra din inima în revoltă
Coboară fiori de univers astral.

Aproape de biserica armeană
Ajuns, zăresc ciudată umbră.
Ivită sub vitraliul cu icoană
Alunecă cu legănare sumbră.

[...] Citeşte tot

poezie de Adrian Tarita
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dimineaţă de dragoste

dimineaţa picioarele-mi sunt leneşe de parcă
deşertul tot doar în sandale l-ar fi răscolit
apoi nerăbdătoare se trezesc de parcă
n-ar fi fost întreaga noapte sărutate

părul umed încâlcit miroase-a vară
fusta mea albastră desfoiată ca un trandafir
lângă tine s-a aşezat
să te asculte

oglindească-mi-se ochii azi şi-ntotdeauna
în apa vie-a sufletului tău
văd fiecare gând pe care-am vrut să ţi-l trimit
şi l-am oprit
pe fruntea ta şi pe obraz uşor e de citit

cei câţiva centimetri cubi de aer dintre noi
pe care mâna mea nu i-a străpuns la timp
sunt mai fierbinţi acum decât nisipul plajei la amiază
nu, n-am să uit amiezile în care răsuflarea ta m-a desfoiat

[...] Citeşte tot

poezie de Mihaela Merchez
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!