Poezii despre gări și visare, pagina 2
Așteptare
Am învățat să aștept
asemeni gărilor
estompând visul
în viiturile anotimpului.
Grăbite, în noi s-au înălțat
ziduri intangibile.
Cu ochi de stea,
ne-a pândit iasomia
în diminețile calme
diezmierdându-ne.
Te-am așteptat
cu zăpezile
printre sunete plutitoare
spre cer
tot mai sus, ridicându-mă.
poezie de Violeta Pasat din Pasărea confident, editura ORION - BUCUREȘTI
Adăugat de Violeta Pasat
Comentează! | Votează! | Copiază!
A fost...
trec zile, trec luni,
în grabă, grămadă
tu vrei să mor de dorul tău
te-am căutat femeie, o viață întreagă
ne-am întâlnit în parcul de castani
la margine de timp, la margine de ani
te așteptam odată într-o gară de doi
nu ai venit sau poate timpul a uitat de întâlnire, ai uitat de noi
cine azi mai știe, cine...
îmi era dor acut de primul nostru sărut
pierdut azi între ani
ce a rămas din noi
o tristă agonie a unui vis
mă arde încă dorul tău și plâng în gând de dragul tău
eu am plecat spre veșnicie
să plâng pe o coală goală de hârtie
tu cauți alt bărbat și alt tărâm de dor
așa este în viață
totul este trecător
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Și totuși...
Parcă aș fi în ultima gară,
cu un ultim bagaj
și fluturând mâna cu un ultim
rămas bun,
după ce am trecut desculță
un ultim vis
cu cel care vâna
ultimele păsări,
ce îmi cărau anii
sub aripile lor.
Și totuși,
chiar și cu o ultimă zbatere,
o ultimă picătură de sânge
râde în pieptul unui poem,
triumfătoare...
poezie de Magdalena Dorina Suciu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visul nopții de mâine
Visez că visez... nu-i noapte ca mâine,
Somnul perfid a scos din joben
O floare, un vîrcolac si un câine
Și iar își începe dansul obscen.
În visele mele singură-s mereu,
Mă tot plimb goală pe peroane de gări
Uneori mai port o șapcă de jocheu
Ducând timpul la trap între două plecări.
Pe strada prunciei căluții de lemn
Mă petrec tăcuți ca-ntr-un film vechi voalat,
Parcul de lângă școală ne face semn
O inimă arsă pe-un copac uscat.
Tot ca prin vis mai zăresc în distanță
trase de-un car cu ferestre zidite
toate iubirile fără speranță,
toate dorințele neîmplinite...
[...] Citește tot
poezie de Ella Poenaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În prag de vis
În prag de vis, cu dorul călător,
te mai zăresc trecând câteodată
prin amintirile ce vin în zbor
pe-o aripă de toamnă-ntârziată.
.
Ajunge frigul pe un vânt tăios,
tu pleci cu trenul rătăcit în gară,
iar eu, bătând peroanele pe jos,
simt neuitarea-n gerul de afară.
.
Dar visul mă întoarce înapoi,
să gust străină-falsă detașare,
rămasă-n urmă strajă între noi,
o ultimă speranță-nșelătoare.
.
Aștept să te întorci pe înserat,
cu lungi regrete-n cale adunate,
să-mi fii în cuget ultimul păcat,
cea mai dorită încă dintre toate.
poezie de Corneliu Neagu din volumul de versuri Poeme peste timp
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fapt divers
Cad frunzele-n parc purtate de vânt,
pe cer se adună nori de zăpadă,
la margini de vis stă gândul înfrânt,
plâng cărțile-n rafturi gata să cadă.
Un tren rătăcit, ajuns prea târziu,
așteaptă în gară un semn de plecare,
un biet impegat, în biroul pustiu,
visează-n tăcere iubirea cea mare.
Aseară-a fugit din nou un soldat
patrula îl caută încă prin gară,
sergentul spunea că ieri l-a visat
fugind la iubita plecată din țară.
poezie de Corneliu Neagu din Tăcerea din adâncuri
Adăugat de Corneliu Neagu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubitul din liceu
Mereu cu tine stau in gând când fumez o tigară,
Și doar gândul că te văd mă mai scoate afară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubește mereu....
Poate pare ireal, dar eu încă-s în gară,
Și mă mulțumesc cu visul când aprind o țigară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubește mereu....
Încă-s tipul din liceu, ce te-a curtat
o vară,
Încă ești aceeași fată, ce-am sărutat în gară,
Acum mă-ntrebi cine-s eu?
Sunt cel ce te iubește mereu....
Mai am o lună și mă-ntorc, și-o să te-aștept la scară,
Amintirea despre noi sper să îți reapară,
Vei ști din nou cine-s eu,
Amic, coleg si iubit din liceu!
poezie de Vlad Bălan
Adăugat de Andrei Vlad Balan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mulțumesc
Mulțumesc pentru toate,
Pentru că exiști,
Că ești alături de mine,
Că ai grijă de sufletul meu,
Că îți pasă,
Că nu ești indiferent....
Mulțumesc pentru
Acele clipe minunate
Petrecute împreună,
Pentru acel trandafir,
Pentru lanțul de la tine,
Ce la gât îl port mereu,
Pentru acele cuvinte
Șoptite cu atâta dragoste
În gară, la plecare....
Mulțumesc pentru că
Mă accepți așa cum sunt,
Pentru că mă asculți
[...] Citește tot
poezie de Andreea Popovici
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Inima nu-mi dă pace
de-o vreme încoace
și n-am ce-i face
tu ești medicamentul
trebuie să apelez la tine
chiar în exces tot bine-mi faci
zâmbetul tău e un tren
care ajunge în gara mea pustie
numai rugină și var căzut
plin de mărăcini și puf de păpădie
pe unicul peron un trandafir uscat
vis balsam pentru inimă
ketamină și whisky contrafăcut
trag ultimul joint
tac și ascult vântul cum rupe ramul
viața merge înainte în adâncul ochilor
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
La marginea mirării
tăcere ruptă-n două de-o parte și de alta
cuvântul să răsune febril ecou în noapte
felinar de veghe ce luminează halta
trenul speranțelor vine la ora șapte.
iubirea-nsingurată stă pe peronul gării
pe banca lustruită stă un bagaj cu vise
steaua mea mă așteaptă la marginea mirării
cerne strălucirea pe operele scrise.
îmi dă târcoale neagra melancolie
cu gânduri despre moarte și infern
mai am de spus povești, încă sunt vie
și-atunci m-agăț de visul amplu, etern.
aprind o lumânare cu parfum de iasomie
teama de întuneric pe pământ o aștern.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gări și visare, adresa este: