Poezii despre gladiole, pagina 2
Subtil melanj de arome
vara asta produce subtil melanj de-arome
fericită fac iarăși o cură cu cirese
roadele dau energie în tonuri policrome
în zorii dimineții beau ceaiul de măceșe.
orașul s-a învăluit în parfum de tei
arome de salcâmi s-au transferat în miere
trandafirii dragostei decorează alei
între splendori suave nu sunt bariere.
gladiole, tuberoze înmiresmează zarea
și crini zâmbesc la cer cu eleganță
intensifică miasme când vine înserarea
regina nopții are o nobilă prestanță.
struguri caise piersici alungă întristarea
dau vieții savoare cu sacră substanță.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de toamna
Doamna, doamna, vis de toamna,
Amintiri prinse-n perete,
Frunze verzi iarăși te cheamă
Din albumul cu portrete.
Vreu să-ți prind în parul aspru
Buchețel de crizanteme,
Vino doamna mea-n albastru,
Sa-ti recit în seri poeme.
Am cules în zorii reci
Dalii roșii ca bujorii,
Pe la mine tu sa treci,
Să-ți aprinda obrăjorii.
Gladiole, flori de piatra,
Îți mangaie trup de cadra,
Se iau trandafiri la cearta
Care-i primul sa te vadă.
[...] Citește tot
poezie de Toni Ionescu
Adăugat de Despina Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fata care vinde flori
De cum vine primăvara
Și-apar primii ghiocei,
La colț de stradă, o domnișoară,
Își vinde florile ei.
Mereu atentă, zâmbitoare,
Spune să n-o ocolești,
Iar de nu-i cumperi vreo floare,
Frumusețea să-i privești.
Zicând că-n toată lumea aceasta
Nu e lucru mai frumos,
Decât minunea colorată,
Ce-ncântă cu al său miros.
O floare-i semn al purității,
Al dragostei, al gingășiei,
O piedică-n calea uitării
Floarea-i semn al bucuriei!
Căci Dumnezeu, prin haru-i mare,
I-a dat atâta frumusețe,
Ca omul ce în mână o are,
De-o speranță să se aghețe!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Voica
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Domni și doamne
Doamne, domnul Cer coboară
Stelele pe câmp să-și pască
Lângă sfânta lui comoară
Doamna Limbă Românească!
Doamne, trece doamna Artă
Peste domnul Labirint...
Domnul Râu, pe doamna Hartă,
Face tumbe de argint.
Domnul Dor, crescut departe,
Taie domnul Timp în două,
Doamna Carte-mi ține parte,
Când mă ninge doamna Rouă.
Doamne, doamna Gladiolă
Îmi irigă domnul Sânge,
Domnul Gând mă dă-n gondolă,
Domnul Nor în palme-mi plânge.
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cinemascop
În podul cinematografului oamenii
se bandajau cu filme uzate și se acopereau
cu afișe poroase.
Pământul în stare lichidă inundase casa de bilete
și doar aventurierii mai pescuiau roci frumoase.
Pelicula subțire de oglindă
acoperea orașul
iar florăresele
pe gladiole gigant
strigau pe la ferestrele sudate.
În cer bondarul acoperit de placentă
creștea elegant
iar din aripi
împrăștia un miros de mentă..
O femeie în oglinda pământului se cerșea.
Tata a scos un pește din acvariu
fiindcă intrase în travaliu.
Erau terminate icrele din pasta de pix.
Am adormit cu capul pe rola de film
în care frații Lumiere făceau dragoste cu un tren.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ghiorghieș
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lebăda
Fără zgomot, sub oglinda apei calme si profunde,
Lebăda cu-ale ei labe late-alunecă pe unde.
Puful alb crescut pe cele două coaste amintește
De zăpada ce la soare, primăvara, se topește,
Dar, tot ca neaua mată, în briză fremătând,
Aripa-i pare-o pânză de barcă-abia mergând.
Frumosu-i gât se-nalță și trestia o-ntrece,
Plonjează ori se lasă lungit pe unda rece;
Cu grație-și curbează profilul de acantă,
Pitindu-și ciocul negru sub gușa-i impozantă
Aci caută umbra și pacea de sub pini
Lăsând în urmă lunca scăldată în lumini
Și-având aspectul unei podoabe capilare
Ea merge și tardivă și obosită pare;
Grota-n care poetul plonjează-n sine-ardent
Si izvorul ce plânge pe veci un zeu absent
Îi plac; le dă târcoale; o frunză de răchită
I-atinge-ușor un umăr, căzând îngălbenită;
Aici spre larg plutește și, lăsând codru-obscur,
Ia-n stăpânire partea superbă de azur
[...] Citește tot
poezie clasică de Sully Prudhomme
Adăugat de Dan Costinaș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sunt disponibile și traduceri în engleză, spaniolă, catalană și germană.
Adormitul din vâlcea
Într-o poiană verde unde cântă un pârâu voios
Atârnându-și rufele-argintii pe frunze de sulfină,
Unde soarele privește din vârf trufaș de munte-n jos:
Este o vâlcea scăldată toată în lumină.
Un ostaș tânăr cu buzele-ntredeschise, capul gol,
Cu ceafa afundată-n catifeaua de nasturei și de trifoi,
Palid, doarme dus pe patul verde sub cerul zâmbitor,
Iar razele de soare-l dezmiardă, tandre, cu lăbuțe moi.
Cu picioarele-ntinse printre gladiole, doarme liniștit.
Surâde ca un copil bolnav sedus de-a somnului ispită:
Leagănă-l blând, natură, și ține-i de cald căci e răcit.
Miresmele poienii nu-l înfioară, n-aude nicio șoaptă,
C-o mână așezată pe piept, doarme-n vâlceaua însorită
Împăcat; are două găuri rubinii în partea dreaptă.
poezie de Arthur Rimbaud, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pastel
depășesc limitele viscolite
de tăceri-n probe cu gesturi speriate
pentru o existență de alături.
apele își lungesc tonurile înalte
în filozofia stâncii înapoi
de unde plecaseră scâncind.
razele recurg la niște incursiuni electrice
și gustative de vide.
în amarul frunzei se întâlnesc repausuri verzi
cu bucăți de cer laolaltă
și vise siluete se împrăștie destul
în regia de zbor a libelulei
accelerată.
goană de miresme prezentă
se agață real și inconștient
de trecutul aerului azvârlit
în scoarța unui mesteacăn schilod și-n surâs,
pe care amintiri arcuite l-au scrijelat în treacăt.
[...] Citește tot
poezie de Mihai Savin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă... atât de târziu
Petale de crini, lin mângâindu-ne visul
Ne poartă spre transcendent,
Umbre moi, să vizităm paradisul.
Cerul se desface... Petale
De albe magnolii răsar...
Răsar și purifică zorii
De gri, de tăceri, de amar.
Pe pleoapele arămii ning castanii...
Deodată în noi s-a-nnoptat,
La tâmple de gheață ning anii
-N acest anotimp înghețat.
Se scutură-n noapte salcâmii
Firave păsări de vis,
Ne mor repetat toți bătrânii
Așa le e scris!
Cad roze pe-altarul iubirii
Mireasă gătită și pură,
Cad flori de cireș, sfinte stele,
Peste această planetă imună.
Se nasc gladiole, mărgăritare,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E iarnă... atât de târziu
Petale de crini, lin mângâindu-ne visul
Ne poartă spre transcendent,
Umbre moi, să vizităm paradisul.
Cerul se desface... Petale
De albe magnolii răsar...
Răsar și purifică zorii
De gri, de tăceri, de amar.
Pe pleoapele arămii ning castanii...
Deodată în noi s-a-nnoptat,
La tâmple de gheață ning anii
-N acest anotimp înghețat.
Se scutură-n noapte salcâmii -
Firave păsări de vis,
Ne mor repetat toți bătrânii -
Așa le e scris!
Cad roze pe-altarul iubirii -
Mireasă gătită și pură,
Cad flori de cireș, sfinte stele,
Peste această planetă imună.
Se nasc gladiole, mărgăritare,
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre gladiole, adresa este: