Poezii despre hârtie și suflet, pagina 2
În lumea lor
Frigul se întețește
Trec pe lângă el
Timpul se oprește
Totul e altfel.
Loc prea întunecat
Si unic de fel
Cine-i împărat?
Oare Azrael?
Luna se ascunde
In nori de hârtie
Din pământ se-aud
Șoapte din sicrie.
Preoți la un loc
Din Scripturi citind
Învăluiți cu foc
Crucile aprind.
[...] Citește tot
poezie de Alin Ojog
Adăugat de Alin Ojog
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Nu mă văd murind pe o insulă pustie fără hârtie și-un stilou,
fiindcă aș scrie pe pământ cu arătătorul drept al sufletului
și de citit, m-ar citi soarele, luna, stelele...
iar ploaia nu ar fi decât un pretext să continui să scriu.
poezie de Livia Frunză (16 martie 2016)
Adăugat de Livia Frunză
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumină
în albul crud al hârtiei
mai cioplesc adânc poeme cu dalta-creion
și ostenit îngenunchez între răni deschise de suflet
noaptea îmi spun îngropându-mă în vorbe adânci
că cenușa de oase aprinde placente de îngeri
luminând întunericul
poezie de Marian Hotca
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarbă trează
Cu urechea la pământ
Lunecând l-ascult prin foi
Lungi, de cârji de popușoi.
Graiul apelor din vânt.
I-aud undele-așternute
Giulgii moi, ca de hârtie,
Șoapta cum îi întârzie
Sufletul să i se mute.
Sculele mele cântate
Le-aș zvârli vârtej în foc.
Vrea un singur pai, în loc
De unelte-ncrucișate.
Dintr-o strună de o sfoară
Voi să mă căznesc să scot
Geamătul și-aleanul tot,
Pâcla grea și ceața rară.
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Joncțiune
(lui Nichita Stănescu)
când iau Cartea Ta pe genunchi
pe loc mă preschimb într-un înger,
devin imponderabilă, diafană,
sub piele încep să îmi foșnească
necuvintele,
precum niște aripi.
lumina dinlăuntru meu întâlnește
lumina dinlăuntru ei,
ochiul meu sărută
ochiul ei de hârtie.
lacrima, lacrima Ta
mi se prelinge-n alveolele sufletului,
umplând netăcerile,
alungând neiubirea.
poezie de Luminița Ignea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rondelul poetului în reverie
E cuprins de reverie
Ca în fiecare seară,
În suflet ascunde o elegie
Din existența lui precară.
Înmoaie pana-n călimară
Și ar vrea ceva să scrie,
Dar e cuprins de reverie
Ca în fiecare seară.
Nimeni n-are cum să știe,
Poetul ce idei presară
Pe coala albă de hârtie,
Când el nu vrea să pară
Că-i cuprins de reverie...
rondel de Ioan Friciu (12 decembrie 2015)
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
hârtia se uită la mine
și mă întreabă:
ce mai scrii? ce mai scrii despre
viața ta/
nu despre viața mea,
ci despre neputința mea, îi spun
da, da! totul se depărtează de mine
tot ce vine în calea mea
o virează brusc
eu devin un scâncet de animal
sau de fier ruginit
ceva din ce în ce mai mic
ceva care nu mai știe
de ce ea se îndepărtează de mine
ea este ceea ce am iubit
cel mai mult pe lumea asta -
o adiere, o adiere caldă de ființe
care ieșeau din trupul meu,
coleoptere sau suflete
poezie de Călin Vlasie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă viață iubirii
Căuș din palmele eu fac
Pentru sufletul tău însetat...
Și numele meu să îți fie mereu
Un izvor nesecat de iubire!
Spre miezul vieții pășim amândoi
Tu poem de iubire și eu întregit de tine!
Doar împreună putem depăși
Un prag ce se-nalță către gândul trecut,
Când noi doi visam doar la iubire...
Hai să ne bucurăm de clipă oferită
Unindu -ne destinul,
Să coloram iubirea ce n-am trăit-o ieri!
Să nu uităm că părul va încărunți
Și ziua se va transforma în ani!
Te rog "Iubire"... dă-mi sărutul tău
Să dezmorțim încheietura vieții
Iar dragostea să o împărțim la nesfârșit
Și să o scriem pe coala sufletului nostru,
Cu litere rupte din răsărit!
"Picături de dulceață"
[...] Citește tot
poezie de Diodor Firulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorință
În puterea nopții, contemplând tăcerea,
Îi caut chipul rătăcind prin labirint,
Doar ea strângând-o-n brațe îmi aduce alinarea,
În Universul debordând, așa sunt eu... un suflet rătăcit,
O lacrimă, un zâmbet, o nesfârșită așteptare,
Un vers strigând - iubire vino de mă ia!-,
Aștept surâsul tău să lumineze cerul,
Sunt tot ceea ce simt, vreau doar să fii a mea.
Așa te simt pe tine suflet cald...
În ecourile vocii tale mă pierd, nu vreau să fiu găsit,
Un înger să fiu, aș vrea să cad...
Să devin muritor și să te fi iubit.
Întorc o filă a sufletului meu,
Umplu un gol, așternând emoții pe-o hârtie,
Nu te-am ținut în brațe, dar mor de dorul tău...
Făra tine versul n-are niciun rost.
poezie de Alexandru Nicovici (2009)
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Printre rânduri
Stau ascunse-ntre cuvinte
Vorbe calde, vorbe sfinte,
Ce îți cad din cer pe-o coală
Par că-s scrise cu cerneală
Dar găsești lacrimi prin ele
Suferințe, zile grele,
O mătase îngerească
Care vrea să te-nvelească
Tu încearcă, le privește,
Fii ce poți să fii, iubește,
Simți căldura lor în suflet
Cum te-ndeamnă la un zâmbet?
Cel ce e, e lângă tine,
Vrea să-ți fie pururi bine
Inima citind o știe
Ritmul ei e poezie
[...] Citește tot
poezie de Adi Conțu (13 iulie 2018)
Adăugat de Anna Gheorghiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre hârtie și suflet, adresa este: