Poezii despre iarnă și noapte, pagina 2
De ascultați basme în nopți de iarnă
când gerul Bobotezei crapă, piatră,
eu fi-voi vreascul ce arde în vatră
sau fulgul ce s-așterne pe lucarnă!
catren de Ionica Bandrabur
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Atunci...
... când iarna visează
pe neașteptate
atât de neliniștit și de alb
lăcrimând din nimic
ca o apă curgătoare
să-și amărască și alții nopțile cu ea
poezie de Eli Gîlcescu (19 noiembrie 2018)
Adăugat de Eli Gîlcescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Boustrophedon
epecnî ec lalabak ereircs o uircs
de la dreapta la stânga și apoi în surpare
ăsrevni Kabala!
scriu pe un diamant tăiat în rouă,
scris înnoptat, pe coaja portocalei
scalp de înger
versete de iarnă
cu săruri de săruturi
scriu semne de moarte
în oglinzi obrintite...
poezie clasică de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Resemnare
Veghează asupra mea si sufletul imi lasă
S-alunece-n tăcere sub raza din fereastră
Si dacă vine noaptea si incă n-am plecat,
Ia candela aprinsă asteaptă resemnat.
Trecut e tot in vreme in ceasul de final,
Străină stă o iarnă fiind ultimul hamal.
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarnă
În vale, copiii se dau pe gheață,
Câmpia e acoperită cu zăpadă.
Cerul - plumburiu.
Prin aer trec păsări negre.
La marginea satului se văd vânătorii.
Copacii sunt înghețați și stingheri.
Se pregătește o noapte geroasă.
Totul e rece și alb,
Și deși mă aflu lângă Dunăre, pe Bărăgan,
Mă gândesc ce mare pictor a fost Breugel.
poezie celebră de Geo Bogza din Orion (1978)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de iarnă
E noapte, e iarnă și ninge frumos.
Iarna e ca o doamnă îmbrăcată în alb de sus pănă jos.
Ochii îi par blânzi, chiar dacă sunt de gheață!
Buzele îi sunt reci, dar inima plină de viață.
Părul ei e mângâiat de vânt ușor.
De sub tălpile ei gingașe răsare un covor alb, strălucitor.
E noapte de iarnă, eu stau la geam și privesc tăcut
Dansul fulgilor, un dans atât de fieric și plăcut.
poezie de Vladimir Potlog (8 decembrie 2022)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moina
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
Și noaptea se lasă
Murdară și goală;
Și galbeni trec bolnavi
Copii de la școală.
Și-s umezi pereții,
Și-un frig mă cuprinde -
Cu cei din morminte
Un gând mă deprinde...
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Ion Bogdan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Moina
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
Și noaptea se lasă
Murdară și goală;
Și galbeni trec bolnavi
Copii de la școală.
Și-s umezi pereții,
Și-un frig mă cuprinde -
Cu cei din morminte
Un gând mă deprinde
Și toamna, și iarna
Coboară-amândouă;
Și plouă, și ninge -
Și ninge, și plouă.
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
De iarnă
cum ninge repede apoi încet
și nu știi cât timp mai trebuie de acum
e la ferestră alb
o fată cu șal negru în cerdacul nins
dar prin copaci largi înserează
într-un departe nins era tot așa
în adevăr
și înnoptate zăngăniri
apoi va avea loc un bal
sau o serbare de spiritism
atâtea sunt de făcut
când tu apari numai ca amintire
cun ninge repede, repede
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Plumb de iarnă
Iarna, de-o vreme, mă duce regretul
Prin crânguri, pe margini de linii ferate -
Trec singur spre seară pe ape-nghețate,
Când fâlfâie, pe lume, violetul.
Paloarea, mutismul minează-al meu piept
Pe satele ninse crai-nou când apare;
Trec singur pe poduri de fier solitare,
Și-aștept în zăpadă... dar ce mai aștept?
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
În noaptea grozavă la cine voi bate?...
O, vis... o, libertate...
Hau!... Hau!... depărtat sub stele-nghețate...
poezie celebră de George Bacovia
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iarnă și noapte, adresa este: