Poezii despre idealuri și suflet, pagina 2
Rondelul sufletului zbuciumat
Dacă un suflet este zbuciumat
Și nu-și găsește loc printre ai săi,
Simte că-i un erou abandonat,
Privind cu demnitate spre călăi.
Își vede idealul perimat,
Trăind printre ratoni și popândăi,
Un suflet care-i veșnic zbuciumat
Și nu-și găsește loc printre ai săi.
Dar ce îl doare cu adevărat
Și-i trece prin destin poteci și căi?
Adulmecat, trădat și sfârtecat
De propriii prieteni, ca dulăi,
Se simte un erou abandonat.
rondel de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Drum în iarnă
Decembre, ca un paradis
De marmuri și scântei,
Hlamida și-a deschis,
Și dintre tei,
Un vaiet lin de clopoței
Suspină-abia, ca-n vis.
Deasupra nopților s-a-ntins
Legendă ideală,
Și nu e suflet neatins,
Oricât de stins,
De diafana ei petală,
În care să nu fi descins
Lumina siderală.
E feerie de argint
Cristalizat în țurțuri lungi
Și pe cît ochii ți-i alungi,
Pe cât ajungi,
E marmur alb, neprihănit,
[...] Citește tot
poezie celebră de Tudor Arghezi
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Visător
Mi-a plecat gândul cu un vapor de vise,
Pe valul alb al unei mări cu amăgiri,
Purtând cu el parfumul de caise
Pe care-l port mereu în amintiri.
Tălăzuiesc la mine-n suflet, iar, dorințe,
Din depărtări ce nu pot să le-ajung,
Neputincios ca-n fața ultimei sentințe,
Pe cele triste de-aș putea să le alung.
Nici măcar norii nu-mi alină suferința,
Când dospesc furtuni la orizont,
Dar idealul mi-e iubirea și credința
Și cu viața mea-i plătesc acont.
Călătorind într-o lume nefirească,
Fără să mă bage corbii-n seamă,
Eu vreau doar aripi inimii să-i crească
Într-o poveste ce dorul meu o cheamă.
poezie de Ionel Arădoaie
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Binecuvântare
Binecuvântez povestea
Viei - glorie și vis -
Ochi frumos ce Domnul lasă
Din eter spre paradis.
Binecuvântez povestea
- Ideal și bărbăție
Când butoaiele sunt pline
Și femeia e tărie.
Binecuvântez povestea
Spre ferestrele deschise
Ale sufletului care
Prin licoare are vise
Gest măreț lăsat-a Domnul
Dinspre iad spre paradis
Binecuvântând femeia,
VIAI VIAȚĂ, VIAȚA-I VIS!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poeții se agață
de visul cioplit în mințile fierbinți
cizelat cu trudă în mii de cărți
un tărâm fantastic plin de seve
unde se aruncă poezii și versuri
se leagă cu elastice de acest vis
adună resturile destrăbălării
beau vin și hăul în suflet se deschide
unii încă scriu pentru posteritate
poeții prăvăliți în măritul ideal
treziți de destrăbălatul soare în zori
privesc visul fumegând în armonii
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de noapte
În fie care noapte mă porți
Tu visul meu de noapte
La bolta cerului bați la porți
Zbori între vis și realitate
Ești sufletul mereu din vis
Zborul tău mă însoțea
Cu aripi de dor m-ai cuprins
Tu mi-ai descifrat iubirea
Șoimul transformat în nor
A plutit deasupra mea
Voi iubii văzduhul până mor
Și lumina Lunei cu căldură sa
Zboară aripi prin văzduh
Îngeri ce ne înconjoară
Desfătări ale unui duh
Note calde scoase din vioară
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Arte îngemănate
trăiesc cu muzica o lume de extaze reciproce
este ca și cum aș fi mângâiată de îngeri
ce dar divin e melodia inimii precoce
leagă lumile în suflet cu depline înțelegeri.
fiorul pur al devenirii cu slova îl trăiesc
vârtejul timpului în universul de cuvinte
febra de aspirații care se contopesc
cu sângele meu cu freamătul din minte.
muzica și poezia două arte magistrale
care doar îngemănate fac în inimă spectacol
le trăiesc pe amândouă cu emoții viscerale
mă simt binecuvântată, mângâiată de miracol.
simt limpezimea lor ca râul într-o vale
sunt pentru sufletul meu energii ideale.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubito, vine toamna!
Iubito, vine toamna peste noi,
Făcând să plece vara în uitare!
Ți-aș da, subit, o caldă sărutare,
Pe ceafa și pe umerii tăi goi.
Iubito, vine toamna peste tot!
Cad frunzele ce-mpodobeau copacii.
În stoluri mari, plecat-au pitpalacii,
Iar timpul prins-a verdele-n chivot.
Iubito, vine toamna peste văi
Cu pași târșiți, de frunze buimăcite,
Ce s-au trezit din vise năruite
Și rătăcesc pe neumblate căi!
Iubito, vine toamna peste deal,
Cu ploi și vânt, călcând însingurate,
Pe sufletele noastre tulburate,
Surpând în crez, supremul ideal.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din In volumul Eu râul tău, tu matca mea (2015)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
10 de Cupe (Sonet Tarot)
Acesta-i idealul fericirii
Să simți în suflet pace, mulțumire,
Căldura dragostei și-a prețurii,
Iar tu să răspândești în jur iubire.
Familie, amici, comunitate,
Trăiesc într-o deplină armonie
Orice dispute vechi au fost uitate
Și-acum domnește-o mare bucurie.
Dar armonia nu este eternă,
Că uneori nori negri de adună
Și-atunci întreaga viață pare ternă,
Iar pacea-i alungată de furtună.
Relațiile bune stimulează,
Dar cele rele destabilizează.
poezie de Octavian Cocoș (28 februarie 2021)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec de iubire
Cum să opresc sufletul meu spre a
nu se urni cu-al tău? Cum să-l sui oare
deasupra ta spre un alt ideal?
Ah, cât de mult să-l cârmuiesc aș vrea
la țărmu-acela-n bezne-ascuns, spre a-l
pune-ntr-un loc străin, tăcut și care
să stea, când profunzimi vibrezi în val.
Și totuși, ce pe tine și pe mine
ne mișcă, știe arcuș să ne îmbie,
din două coarde unic sunet dând.
Ce instrument ne ține-n acordare?
Și care-artist în mâna lui ne are?
O, cântec blând.
poezie de Rainer Maria Rilke din Poezii noi, Partea întâi, traducere de Eugen Jebeleanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre idealuri și suflet, adresa este: