Poezii despre independență și viață, pagina 2
Un ziar e o colecție de jumătăți de-adevăruri
Un ziar e o colecție de jumătăți de-adevăruri,
Care, strigate pretutindeni de vânzătorii de ziare,
Își răspândesc efectele stranii
Printre un milion de oameni rânjitor-milostivi,
Asta-n vreme ce familiile se bucură la focul din șemineu,
Stimulate de povestea unei lugubre suferințe.
Un ziar e un tribunal
Unde acuzații sunt judecați cu amabilă neonestitate
De-un grup mizerabil de oameni cinstiți.
Un ziar e o piață
Unde înțelepciunea își vinde independența
Și unde profitorii sunt aplaudați de mulțime.
Un ziar e un joc
Unde greșelile marchează scorul învingătorului,
În vreme ce talentul cuiva îi aduce acestuia moartea.
Un ziar e un simbol;
[...] Citește tot
poezie de Stephen Crane, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să nu te-ntorci
Să nu te-ntorci! Si dacă, da, aicea n-ai să poti intra.
Usa nu este blocată, nu este - ncuiată, e ferecată!
Si tot ce-i ferecat nu e descuiat de nicio cheie...
O sa rămâi in fața ei, in buzunar, cu zeci de chei.
.
Să nu te-ntorci! Ai dezrădăcinat-o din lumea ei, când
Se ruga la Cel de Sus, să nu mai fie alta "plecare"...
Era-n spatele ușii, cu-o durere, prizonieră,
Nu e pedeapsă, e-o altă lectie, dură, de viață.
.
Îi erai si-ți era, ce-ti visai, ce-ti doreai, așa-i spuneai!
Dar... nici Edenul nu-i nesfârșit, nici infinitul finit...
Se bucura de soare, de verde, de ploaie, de toate
Caci sufletul nu face riduri nicicand, niciodata!...
.
A fost zambet in vorbele spuse si-n cuvintele scrise,
Te-a iubit complet, adevărat si chiar nimic aranjat
Dar ai plecat si ai lăsat in urmă tot,
intr-un singur loc...
Ea nu poate, nu mai vrea, dependența ei si independența ta.
poezie de Garofița Popescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mircea Diaconu, un actor grăbit să îmbătrânească urât: candidat la alegerile prezidențiale din 2019, pretins independent și cinstit, e un traseist politic corupt (în 2012 a fost declarat incompatibil) și un trădător care în 2016 a semnat Manifestul Spinelli
Actorașul mă uimește
Ce urât îmbătrânește!
După grosul lui "șoric",
El, ca om, e un nimic!...
Vi-l descriu, concetățeni:
Râs fățarnic, ochi vicleni;
Om corupt, incompatibil,
Spune că-i incoruptibil.
Legea el a încălcat,
Soața când și-a angajat;
Practică parvenitismul,
Lingușirea, nepotismul.
Pot să spun că-acest ciudat
Multe roluri a jucat,
Și în viață, și pe scenă,
Fără frică, fără jenă:
[...] Citește tot
pamflet de George Budoi din Pamflete și satire (31 octombrie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Captură de ecran
În feed aceleași
Știri de ultimă oră
Nu știu ce lansare de gală
A unui autor
Necunoscut
Fragmente din
Filosofii de duzină
Speakeri motivaționali
Să ne facă
Existențele
Mai suportabile
Modele
De carieră
Mereu despre
Cum să trișezi
Cum să transformi
În câțiva pași
Viața ta
În ceva rentabil
Să fii într-o poză
[...] Citește tot
poezie de Ancuța Morar
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dialog inexistent
Întâmplător treceam pe strada vieții...
Tânăr ducea pe un bătrân de mână.
Amurg era, din cursa tinereții,
Și altă zi, trecuse de nebună.
Veneau unul din altul, din copil
Și aveau traseu deja prestabilit.
Nici nu știau, cât va dura exil;
Că-aleea nesfârșită, se înfunda-n sfârșit.
N-aveau, de fel, prea multe de vorbit,
Pășeau fără o țintă, în ritm la fel.
Doar gând îi depărta, nestăpânit...
Inimi fugare, suflet băiețel.
Bătrânul, ce-și făcuse experiență
Și rațiuni din sute de trăiri,
Știa că acuplarea-i impotență;
Nu asigură... multiple omeniri.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (6 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Adunate
Am câștigat timp laitmotiv,
Am câștigat independență,
Am câștigat o existență...
Am câștigat, definitiv.
Am câștigat miros de flori,
Am câștigat mers vertical
Am câștigat amor frugal...
Am câștigat, etern, fiori.
Am câștigat pe veci părinți,
Am câștigat dus la morminte,
Am câștigat spus de cuvinte...
Am câștigat urme de dinți.
Am câștigat un pic, copii,
Am câștigat onestitate,
Am câștigat o libertate...
Am câștigat drept să revii.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (30 octombrie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nevoia de tine...
De viață mă tem. Dară și de tine!
Când tu mi-ai pătruns în suflet acum.
De este prea rău sau dacă e bine
Eu chiar voi afla de la tine oricum.
Mi-e frică să stau în singurătate
C-atuncea mă bântui și m-ai îndârjit.
Iubirea să aibă o cursivitate!
În tot ce atuncea, demult m-a vrăjit.
Nevoia de tine o simt permanentă
Iar viața mea este acum însetată.
De tine, că nu-mi ești chiar indiferentă!
Și nu ești nicicum de unii lăsată.
N-aș vrea să-nceteze iubirea-ntr-o zi
(că asta ar fi o altă vendetă!).
În care cu toți ne-om împotmoli
Și-atuncea nicunul n-ajunge vedetă!
Mi-e teamă că ziua de mâine apune
[...] Citește tot
poezie de Florin Cezar Călin
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Peut-être
orice întoarcere în trecut este imorală
îmi amintesc
pajiștea pe care pășteau cei șase viței de lapte și tu le mângâiai cornițele
apoi vacile soarelui
împușcate
două piane aduse în căsuța din vârful muntelui
de-a-nspinarelea
8 km
pe drumul de arsă piatră pregătit de însuși beethoven
ca și cum ar fi trebuind să concerteze ori să-l întâmpine pe napoleon
în amurg
deja vu
din viena fără vină
retrăiesc un trecut profund imoral
prea bine
au dispărut numele noastre scrise pe frasin
sunt amintirea numelui tău
spuneai
șirul tău de vieți suprapus peste viețile mele suprapuse
aidoma
[...] Citește tot
poezie de Cătălin Al Doamnei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lumea ferestrelor
I
(Rătăcit)
M-am pierdut!
Hei... unde sunt?
Oare o-i fi murit,
Sau abia m-am nascut?
Ce ciudat mă simt,
E întuneric și totuși,
Nu văd stele....
E... probabil sunt ielele,
Acele ce,
Au întarziat cu surcelele.
Oare s-au terminat modelele
Și-au dispărut mărgelele?
Sau oare sunt primul ce,
S-a rătăcit în liniște?
Habar nu am,
[...] Citește tot
poezie de Dan Dumitrașc (14 ianuarie 2011)
Adăugat de Dan Dumitrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Viața e felul acela de a te numi supraviețuitor
revii de undeva de unde lumea te-a întors pe dos
bezmetic umbli cu ochii închiși găsești drumul spre casă
fără copaci fără triluri lovindu-te de umerii necunoscuților
fără zâmbet fără chef ascultând propriile bătăi din trup de pe trotuar
schițând grimase de oboseală ori indiferență gesticulând acea dezaprobare
pentru toate câte cad peste oraș peste locuitorii lui începând cu strada
nu te dezminți de aversiunea pentru mirosuri ieșite să-ți taie calea
mai ceva decât pisica neagră fiindcă nici ea nu mai suportă altceva decât acoperișurile
zbenguiala în pajiște după fluturi și bondari
ori printre flori săltând în loc să toarcă firul vieții
te întorci din lumea largă într-un autobuz hodorogit care mai mult clămpăne decât rulează
nimeni nu privește în ochi pe nimeni niciun bărbat nu mai oferă locul vreunei femei
s-au terminat toți mulțumeștii la intrarea în lume
ne ținem de bare ne ținem de coduri fără maniere
coborâm și urcăm aceste mecanisme care ne poartă vremelnic
ticăie timpul în timpane se prefac a nu auzi nimic din ce doare
zebrele sunt pentru oameni preferă să nu facă altceva decât să se miște independent
rotocoalele celor care trag pe nări ne afectează pasiv mă întreb dacă
mai există oameni sănătoși am numărat cum se numără oile când n-ai somn
[...] Citește tot
poezie de Ottilia Ardeleanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre independență și viață, adresa este: