inimă şi suflete pereche

A fi viu

Cine ne-a lăsat în iarba de păşunat a sperat
Că nu ne vom descurca să-ajungem înapoi în inimi plăpânde,
Dar de am lua un nor de pe cer şi l-am lăsa aruncat,
El tot ar călători prin eter până la noi.
Simţim, aşadar să trăim şi să luminăm altarul iubirii,
Ni se aprinde flacăra!
De am putea să ne privim în ochi, simţind vibraţia sufletului pereche!
Uneori nu simţim nici de ce are nevoie sufletul nostru
Pentru a fi în armonie cu trupul şi mintea,
Credem că înainte de a aprecia trebuie să facem retrospectivă.
Cu lacrimi şi multă iubire în jur putem fi vii, noi, numai noi.
Viaţa este un curcubeu de sentimente contrarii.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aş vrea...

Aş vrea să mă dezbrac
de piele,
în clipa plină de durere!
această senzaţie stranie
apare din sentimente certe,
spunându-mi clar
că pielea-i doar un înveliş,
ce ţine strâns şi-încorsetat
al meu suflet supărat,
ce-ar vrea să zburde
peste poienile cerurilor,
ţinându-se de mână cu inima lor,
ce pată roşie i-ar da
şi norii gri ar lumina!
aştern pe-o pagină din piele
imagini calde, din Lumină,
ce cad pe-o muchie terestră
şi-o integrează-n infinit!
Aş vrea să mă dezbrac de piele,
de haina ce ţine strâns

[...] Citeşte tot

poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Case ale sufletelor pereche

Şi dacă tu nu ai fi în gândul meu şi nici nu mi-ai răspunde într-un fel,
M-aş izola la nesfârşit, fugind din mine
Ca un sihastru pe un munte de granit
Aş motiva credinţa mea în literatură, drept un vis pe jumătate împlinit.
Dacă ai pleca tu, sau eu, voi ştii
Că asta reprezintă o lipsă a comunicării sufletelor marii iubiri
O lipsă a ataşamentului, ce-n alte vremuri construia palate
Cu multe şi neidentificate camere, pustiite şi goale de vrajă,
Astăzi nu se mai construiesc case ale sufletelor pereche
Azi, fiecare stă singur... într-un cort, departe de ochii lumii.
Azi nici codru parcă nu mai comunică îndrăgostiţilor
Azi.... Facebook-ul e un fals prieten... sau o nouă modelare a inimilor.

poezie de Ileana Nana Filip din Un ocean de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mor prietenii

Aud iar voci pe scena ce devora destine,
Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor,
Văd rătăcind trei stele prin zare cenuşie,
Cu inimile triste, vorbind de moartea lor,

Şi simt cum vertical vibrează-n cor poeţii,
Sub cerul vlăguit de-atâta imprudenţă,
Păşind printre fantome, pe coridoare sumbre,
Zâmbesc nepăsători spre noua existenţă.

Îngenunchind cuvinte sub tălpile de sănii,
I-au râs în faţă morţii, poetic, mai mereu,
În ritm de tarantela, acum fără vreo teamă,
Se plimbă-n nemurire, doar ei cu Dumnezeu.

Au strâns, aici, în inimi, puţine anotimpuri
Şi-un dor mă amăgeşte la modul singular,
Recidivând cuvinte îşi vor urma destinul,
De-atâta disperare căzând rectangular.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubirea

Nu are nici un rost să fugi de Iubire.
Tot ce mintea îţi spune, este doar amăgire.
Mintea funcţionează după programe de supravieţuire
Şi îţi aduce argumente de ocrotire.

Mintea ia decizii documentate pe experienţele tale toate,
Respectă reguli de oameni inventate,
Te împinge să faci activităţi automate,
Dar, te reţine de la trăiri adevărate.

Inima, te ţine cu grijă în viaţă,
Are un creier, cu care îţi dă povaţă,
Îţi scoate oameni noi în faţă,
În tainele Iubirii, te iniţiază.

Inima, îţi bate cu putere când emoţia este atât de mare,
Că abia te mai ţii pe picioare.
Dă drumul fluturilor din stomac, să zboare,
Să îţi găseşti Iubirea, la orice depărtare.

[...] Citeşte tot

poezie de Gabriela Aronovici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Luna, soarele sau o floare...
Toate ţi le ofer, iubita mea
Permite-mi să te mângâi
Cu toată intensitatea inimii mele
Permite-mi mişcarea inimii în diferite lumi
Permite-mi creaţia şi lumina.
Cred că muzica sufletului tău m-a stimulat
Într-atât încât voi crea doar lumina dragostei dintre noi.
Arată-mi inima ta în albe trăiri.
Continuă să mă săruţi, din priviri!
Am nevoie de tine, în această noapte
Sau poate mâine,
Cuprinde-mi mintea cu liniştea ta, monumentală!

În noaptea asta, m-am dăruit ţie
Cu toate trăirile mele, cu toate emoţiile şi trecutul meu.
Permite-mi să fiu un om de încredere,
Confesează-mi-te pentru a găsi liniştea sufletelor pereche!
Timpul va fi prieten bun şi ne va permite lumina.
Acum te ating, ca pe un real partener...

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Iubesc si urasc

Iubesc si urasc ca orisicine altul
De ce? Pe cine? Si-n ce fel?
Sunt intrebari ce nu pot rupe gardul
Ezoterice si greu de descifrat gasindu-si doar un singur tel
In inimile noastre cladindu-si un castel.

Cele doua mari puteri sunt extraordinare
Dar zamislite sa fie asemanatoare
Iubirea cladita din lumina alba si speranta
Pe timp ce ura din invidie si nesiguranta.

O viata de om inseamna sentimente
Un rege si-o regina sunt suflete pereche
Iubirea fiind regina tuturor,
Iar ura regele castelelor.

Eu sunt campul de lupta al marii batalii
A caror trupuri de soldati eu voi rani
Dupa sfarsitul luptei colosale
Durerea trupurilor va fi simtita-n piscurile goale.

[...] Citeşte tot

poezie de Ştefan Eparu
Adăugat de Ştefan Eparu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete pereche

Azi, aş vrea să-ţi dau o părticică
Din inima mea, pentru că, simt că,
Este neîndoios şi jumătatea ta
Şi din suflet dacă aş putea ţi-aş da
O parte din viaţa mea, ştiind că,
Sufletul pereche împreună locuieşte.

Gândurile mele adesea le subjugi,
Zboară către tine ca nişte fulgi,
Plutesc în aer şi curg dintr-un pufos nor,
Ca mie să-mi treacă de al tău dor.

La orice oră din zi şi din noapte, tu strecori
În mintea mea, fermecate şi dulci licori,
Îmbătată mă simt de-a lor tărie
Şi aş vrea să zbor ca o pasăre din colivie.

Tu esti lumina din zorii dimineţii,
Ce-mi aprinde zâmbetul pe chipul feţii,
Şi acest de bineţe salut îmi dă puteri,

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (18 iunie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ne mor prietenii

- In memoriam Ana Podaru –

Aud iar voci pe scena ce devora destine:

"Prietenii ne pleacă, prietenii ne mor".

Rătăcesc trei stele prin zare cenuşie,

Cu inimile triste vorbind de moartea lor.

Şi simt cum vertical se scurg parcă poeme,

Prin timpul vlăguit de-atâta exigenţă,

Dansând printre fantome, în noaptea disperată,

Mai trece câte-un suflet spre noua existenţă.

[...] Citeşte tot

poezie de Mariana Moga
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Poveste

De demult, zice povestea,
Din străvechi timpuri domneşti,
Într-un colţ de pădurice,
Unde cerbii spun poveşti

S-a născut din întâmplare
Ori cu voia Celui Sfânt,
Un copil cu păr de aur,
Ca niciunul pe pământ!

Ursitoarele degrabă,
I-au ursit la căpătâi:
"Să ai parte de iubirea
Limpede-a aproapelui,

Numai sufletul pereche
Să-l cauţi neîncetat
În a păsărilor limbă
Şi pe cer şi pe uscat...

[...] Citeşte tot

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!