inimă şi vin

Port pe buze

Port pe buze dor de floare
Şi pe braţe împliniri,
Liniştea-i o desfătare
De luceferi şi zefiri.

Port pe buze doruri arse,
Soare picurând amar,
În lumina ce se sparse,
Într-o lacrimă de jar.

Port pe buze dor de tine
Şi în inimă destin,
Trecătoarele suspine,
Puse-ntr-un pahar de vin.

Port pe buze sărutarea
Ultimei îmbrăţişări,
Tumultoasă ca şi marea,
Plină toată... de chemări.

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau sa mai cred in iubire

Nu vreau sa mai cred in iubire,
Sa mai curga o sticla de vin
Nici inimii vreo amagire
Ospatar, mai adu' pelin.

Plictisit de cuvinte desarte,
Ascult legendar Zeppelin,
Voi lasa iubirea deoparte
Ospatar, inc-o sticla de vin.

Nu sunt al iubirilor reazem,
De-o fi nor, ori cerul senin
Mai "bag" un "Starway to heaven"
Si mai beau o butelca de vin.

poezie de Alex Dospian (ianuarie 2013)
Adăugat de Alex Dospian
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ceas greu

Doamne, cata tristete si frunza!
Te darui si n-ai cui,
Te darui nimanui.
Buzele se desfac zambind a mila,
Vinul galgaie-n sila.
O durere estompata si surda
Bantuie inima mea.

Singuratatea vibreaza-n timpane
Cu sunet de scoica,
E ceasul somnului.
Pasi stinsi, pasi stinsi. E ea?
Altcineva.
Iti vine sa tipi de manie
Ca nu simti parere de rau!
Ceasul somnului. Ochi atintit.
Orb, surd, cu voce anemica.
Plans de neputinta-n infinit.

poezie celebră de Nicolae Labiş
Adăugat de Sagittarius
Comentează! | Votează! | Copiază!

La mulţi ani

La mulţi ani, mulţi ani cu bine,
Bani, noroc şi sănătate
Clipelor şi aşa puţine
Daţi-le... eternitate

Pune-ţi vinul în pahare,
Cântecul vă-nveselească,
Face-ţi viaţa sărbătoare,
Inima să-ntinerească.

Veţi primi iubiri nebune,
Ninse-n păr de albastrul cer
Şi la nimeni nu veţi spune
Unde visele ne pier.

La mulţi ani români, prieteni,
Raiul nostru-i pe pământ
Pe sub neştiute cetini
Şi la margini de cuvânt

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiul pamantului

Nu vezi ca te striga fiul pamantului?
Plange si bate tare, mai sa rupa poarta...
Deschide-i si cheama-l in casa,
da-i sa manance colacul de grau
si sarea scoasa de ocnasi din inimi.
Da-i sa bea vinul amar ce curge prin
venele copacilor.
Lasa-l sa doarma in tinda sau mai bine
pe cuptor,
sa fie aproape de focul din noi.
Pune-i pe cap coroana din spini
pe care-am mostenit-o din vise.
Da-i fluierul oierului sa-si spuna povestea.

poezie de Mirela Vlaica
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Istorie

I-a fost dat acestei vetre de sfinţenii
să rodească pâine, vinuri de rubin,
blănuri pentru limba vânătă a iernii
şi din giuvaieruri tot cîte puţin,
vitele au crupe ca de minotaur,
zămisleşte maica prunci cu chip de zeu,
dar acestui templu înnăscut în aur
i-a fost dat să fie jefuit mereu!

Potrivirea unei vitrege istorii
la răscruci asemeni cumpenei ne-a pus,
să vestim cu-o clipă mai devreme zorii
şiroind din răni ca soarele-n apus.
Inima atâtor preacinstite naţii
fără jertfa noastră ar bătea mai rar –
tuturor le-aş spune: tălpile pupaţi-i
neamului acesta brav şi legendar!

poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Vinul singuraticului

Privirea care cheamă a unei curtezane,
Ce ne pătrunde-n suflet, îmbietoare rază
De lună, când pe lacuri dulci scânteieri aşază,
Scăldându-şi frumuseţea în ape diafane,

Bănuţii-n care încă mai speră jucătorul,
Al blândei Adeline sărut răscolitor,
Şi muzicile care, adânci ca un fior,
În inimi, de departe, ne reaprinde dorul,

Decât acestea toate, butelie adâncă,
Mai scumpă-mi eşti, balsamu-ţi l-îmbogăţeşte încă
Şi mângâie visarea poetului în zori;

Tu, viaţă, tinereţe, speranţe-i dai, mândrie,
- Comoară-n veci aprinsă celor în sărăcie,
Fiindu-ne asemeni cu zeii-nvingători!

sonet de Charles Baudelaire, traducere de Radu Cârneci
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dovada mea de nebunie

v-am presimţit demult veninul
ce-n inimă aveam să-l simt
cum picură... apoi cum mint
toţi cei ce vor să bea din vinul

în care m-au zdrobit cu totul
strugure tânăr, dulce-amar
ca să mă treacă-ntr-un brumar
dar n-au putut să-mi stingă focul

privirii, în care am cuprins
nu numai cerul, şi pe voi
şi n-am să cer nimic 'napoi
vă las şi gândul că aţi învins

atâta doar o să-mi mai fie
scrisul acesta-n ultim ceas
ca o iubire ce-a rămas
dovada mea de nebunie

poezie de Ştefania Puşcalău (14 septembrie 2011)
Adăugat de Ştefania Puşcalău
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alchimie

Îmi încurajez inima, cum primăvara,
Blând, încurajează o margaretă-n ploaie;
Inima-mi e-o cupă curată ca Fecioara,
Deşi ea conţine-n ea dureri, o droaie.

Voi învăţa de la flori şi frunze acel har
Ce dă culoare orelor şi le răsfaţă,
Pentru a schimba vinul acestui trai, amar,
În aur radiind de viaţă.

poezie de Sara Teasdale, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!

Numele tău

De tine mi-e aşa de dor
Şi când rostesc numele tău
Cred că n-aş putea să mor
Nu m-aş pleca nici cărui zeu.

Doar ţie trupul meu închin
Şi inima mea toată
Cu tine aş bea un pahar de vin
Să nu uit niciodată.

M-aş îmbăta de fericire
Că tu eşti lângă mine
N-aş crede nici în nemurire
Când stau aici cu tine.

poezie de Ilie Dragomir
Adăugat de Ilie Dragomir
Comentează! | Votează! | Copiază!