Poezii despre iubire și porumbei, pagina 2
Iartă-mă de te-am iubit
Sunt rău și crud, făr-adăpost,
În inimă am un pumnal,
e numai pentru apărare,
el- străjuind orice cărare,
credeai că te iubesc, te înșelai,
n-am milă nici de mine însumi,
pisici și câini iubesc, de ce?
Pentru că omul se iubește singur.
Am încercat și am murit de mii de ori,
Cu orice floare, când voi muri oficial,
Dați drumul unui porumbel să zboare.
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Cu lacrimi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luna
Motto:
Te-am luat în palmă, ca pe porumbiță
Și spre cerul albastru încet te-am ridicat.
Nemaivrând să pleci, de iubire plină,
Te-am luat cu mine, jos, la horă în sat.
Știu, ești obosită, Luna mea frumoasă,
Tu de veacuri bune bolta ai colindat
Doar o dată în viață, tare însetată,
Ai venit din ceruri jos la baltă-n sat!
Ai pășit cu teamă printre trestii înalte,
Rochia de raze blând ai dat-o jos,
Apa din băltoacă plină de uimire
Savura parfumul fin și armonios.
Când buzele-nsetate încet se liniștiră
Chipul tău mirific s-a înviorat.
Balta de iubire e în ochi la mine,
Doar în apa asta tu vii la scăldat!
poezie de Nicolae Rolea (21 iunie 2009)
Adăugat de Nicolae Rolea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când dragostea nu vrea să moară
dezlipește posterul cu eroi îndrăgostiți
e cojit pe margini
lasă porumbelul ud și înghețat
să respire cu mine sub pene
lasă-mă să citesc poveștile norilor
sunt o cochetă mică și proastă
m-am săturat să fiu mângâiată cu mâna clovnului
să îți simt gustul de colivă al gurii
nu sunt un magazin deschis non-stop
unde rămâi mereu dator
vreau să ne ținem de mână
să fim priviți prin capacul de sticlă al sicriului
să ascultăm pământul cum strigă
pentru ultima oară
lăsați trupurile să vină la mine
poezie de Relu Cazacu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuiburi de iubire și dor
În inima ta porumbeii se-ntrec
În cuiburi de iubire și dor,
Întind mâna și-i prind,
Ne înălțăm în magicul zbor.
Legănați printre vise suntem,
Curcubeie de gând împletim,
Îmi răspunzi cu rouă pe buze,
Inima curge-n poemul: Iubim!
Fărâme de zâmbet ne punem
Între cerul aprins și pământ,
Ne dăruim spre tăinuire fluturi,
Ridicați prin săruturi și-avânt
Ștergem rujul rămas mărturie
Pe batista fluturată spre cer,
Din inimi pornesc porumbeii
Ce ne dosesc în zări de mister!
[...] Citește tot
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nicidecum
Nicidecum, nicăieri, niciodată
gândul meu altui domn nu-l aștern.
În Isus viața mea e bogată,
stea eternă în cerul etern!
Nicidecum, nicăieri, nici o clipă
nu pot fi fericit fără El.
Lâgă El, peste-a morții risipă,
voi zbura ca un alb porumbel!
Nicidecum, nici în foc, nici în moarte,
despărțire de Domnul meu nu-i.
Dacă inima nu mă desparte,
orice-ar fi, orice-ar fi, sunt al Lui!
Vom trăi veșnicii de iubire,
mii de ani, zeci de mii, mii de mii!
Când o clipă cu El e-o uimire,
ce va fi, ce va fi în vecii!
Va veni Prințul Păcii divine.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dă-mi mâna, iubito!...
Dă-mi mâna, iubito, să fim doar noi doi
Când tremură cerul și scutură ploi!
Și-aleargă cu mine, pe drumuri ce gem
Sub pași de-Ariadne, urmând magic ghem.
Privirea-ți de-o-ntorci către mine din mers,
Voi fi singur sclav în al tău univers,
Iar colbul, noroiul și steiuri de munți,
Le-om trece-mpreună pân' fi-vom cărunți.
Dă-mi mâna, iubito și hai să fugim,
Iubirea nebună la doi să-mpărțim!
Cum tremură cerul, eu tremur la fel,
Cu inima-n piept, speriat porumbel.
Prin vânt de speranță, uitând de tipare,
La braț vom umbla pe a vieții cărare.
Nu-ntoarce privirea o clipă 'napoi
Și-un veac înmulți-vom iubirea cu doi!
poezie de Mihaela Banu din volumul de versuri Cu pânzele întinse (2016)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sonet
Iubita mea, sunt însăși așteptarea
Cu porumbei pridvor bucovinesc!
Se-aștern alături Muntele și Marea,
Se-mbrățișează și se dezvelesc,
Îi spun că sunt și (iată întristarea!)
Pe plaiul greu de doruri se iubesc;
Din jocul lor se naște, pururi, sarea
Veșmânt strălucitor, împărătesc...
Ce știi, Slăvito, din acestea toate?
Ce știi de Moarte, de Oprirea Ei?
Un clopot vechi îți spune că se poate,
Dar tu arunci cu-ncredere în zei...
Acest sonet la poarta Ta se zbate,
Cum sufletul Saharei printre lei.
sonet de George Florin Cozma
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cerneala celor deprimați
"hulubi se cuibăresc în clopote de nuntă
și doamne! ce păcat când nimeni nu-i ascultă
iubito, lumânarea se stinge pe obraz
mă sting și eu, iubito, aici în Alcatraz"
nu știu ce a înțeles ea
din această telegramă
dar a ales conștient
să nu mai fie mamă
poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dacă mă iubești
Dacă mă iubești,
dacă simți cu putere că ți-e dor,
un dor picurat de multe ori pe pleoape,
dacă simți că ți-e dor
chiar și-atunci când ești lângă mine,
dacă aștepți ca timpul să-și depene
cât mai repede,
caierul către o nouă zi,
repede,
ca vântul...
... ca gândurile hoinare,
atunci nu-mi scrie despre asta,
nici măcar nu-mi vorbi,
arată-mi-o...
Dacă mă iubești,
dacă ochii îți obosesc
căutându-mă,
pe cerul toropit de soare
ori inundat de argintul Lunii,
[...] Citește tot
poezie de Alex Radu din Vals sentimental (2011)
Adăugat de Alex Radu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fostă iubire
Un zâmbet trist pe față-mi plânge
Nu-s nici posac nici fericit...
Încet, încet îmi ieși din sânge,
Dar nu regret că te-am iubit.
Au fost și clipe însorite
În dragostea ce ți-am purtat,
Ai fost și prima-ntre iubite
Dar cred că astăzi te-am uitat.
Ce vise-adânci de împlinire
Iubirii noastre-am zămislit!
Dar tu-mi zâmbeai mereu subțire
Și cred că asta m-a-mpietrit.
Iubirea mea, de astăzi fostă,
Tu nici nu bănui ce-ai pierdut...
Deodat-ai devenit anostă
Și nu mă dori cum m-ai durut.
[...] Citește tot
poezie de Boris Ioachim
Adăugat de Boris Ioachim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și porumbei, adresa este: