Poezii despre iubire și simbolistică, pagina 2
Proiect minimal
Din moment ce trăim
Sub semne astrale,
S-ar putea ca să fim
Simboluri digitale,
În lumea iubirilor
Printre sentimente,
La cheremul firilor
În faze stringente,
Oportuniști de soi
Făurind idealuri
Îndrăgostiți de noi
Răzbim peste valuri,
Pe drumuri de slavă
Călători în exces,
Făcând din ispravă
Obiectiv de progres
[...] Citește tot
poezie de David Boia (21 iulie 2014)
Adăugat de anca petru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lăsați-mă
Lăsați-mă cu "Valentine",
Acest simbol sforăitor,
Căci pe la noi în orice tain,
Desert e porția de-amor...
Lăsați-mă cu "Dragobete",
Acest simbol împleticit,
Căci, pe la noi, băieți și fete,
Știu când e vreme de iubit...
Lăsați-mă cu astea toate,
Mai bine, pe iubita mea,
Mi-o dați un ceas, dacă se poate,
Și știu eu ce să fac cu ea!
poezie de Eugen Ilișiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eminescu
Eminescu a fost, este, și o să mai fie,
El a scris cea mai frumoasă poezie,
El nu a murit și nici nu va muri,
El a iubit, iubește și va mai iubi.
Versul lui este un simbol al omenirii,
E ca un balsam pentru a noastră fire,
E ca un dor nemuritor,
Eminescu este al nostru mare scriitor.
El a scris neîncetat
Și niciodată nu a regretat,
Și a pus pe hârtie
Ce a gândit cu adevărat.
El este ca un zeu, ca marele Orfeu,
Și a cântat moartea și dragostea în poezie,
El a scris cu suflet și armonie,
Eminescu a fost, este, și o să mai fie.
poezie de Vladimir Potlog (21 ianuarie 2005)
Adăugat de Vladimir Potlog
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poartă
Poarta sărutului, străpunsă
de adâncul somn al nopții,
se strecoară în poarta versului,
dezmierdând somnul cu poarta iubirii
ce deschide labirintul seducător al necunoscutului,
poarta sărutului, coroana drumețiilor celeste,
portretul vieții este veșnicia,
poarta sărutului, dragoste eternă
pornită din poarta neschimbată
a simbolului puterii pragului!
poezie de Constantina Gina Dumitrescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mărțișor al iubirii
Am împletit un simplu șnur
Fir de argint norul alb opac
Cu o rază de la soare-n jur
Și fir subțire de la roșul mac
Îți dăruiesc simbol un fluturaș
În prima zi de primăvară
Și toate florile de pe imaș
E luna Martie o lună princiară
Un glob de aur e pământul
Și inima un zbor din aripi
Iubirea mea o poartă vântul
Martișorul iubirii să nu scapi
Cu ochii minții să -l primești
Gândul meu la tine-ajunge
Este de-ajuns dacă iubești
Iubirea nimeni nu-o -nfrânge
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubirea pusă-n mărțișoare...
La-nceput de primăvară, deși mai este zăpadă,
Un simbol de fericire, cu doi franjuri, se arată:
Unu-i alb, altul e roșu, șnur prelung frumos s-anină
Pe-al tău piept, iubire sfântă, presărată cu lumină.
Două inimi rezonează, le dedic o poezie,
Cerurile se deschid sub aripi de gingășie,
Cântă sferele ascunse după razele de soare:
La mulți ani iubire sfântă pusă-n mii de mărțișoare!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Femeia
Femeia e totul
pe pământ,
ea aduce pe lume
copiii plângând,
dar e și mamă
și chiar e plăcut,
să aibă mare grijă
și să-l îndrume pe micuț.
Liniște, lumină și calm
e în privirea ei
și te întreabă
de multe ori: Ce vrei!
Cu multă dragoste
trebuie s-o iubim,
și de cei mai greu
uneori să o ferim.
Ea a un simbol plăcut
pentru noi toți,
să-i acordăm atenție
așa, că știu că poți.
poezie de Eugenia Calancea (3 martie 2019)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Retrospectivă
Părinții dragi sunt neam și țară
Rămași prezenți în gând și azi.
Eroii bravi prin dragostea de țară
Și cer senin din vârf de brazi.
Ecoul viselor ce-au tot visat
Din veac în veac străbunii mei
Iubirea, cugetul curat,
Nădejdi în ample epopei.
Tinerețea patriei nepieritoare
Elanul care crește-n fiecare
Lumina ce se-nalță din izvoare
Unitate în credință și visare.
Iubire de trecut, prezent și vremea viitoare...
N-am cunoscut decât suprema bărbăție
Iar prețu-ntreg îl pun întâi și-ntâi pe omenie
Cu fruntea sus, privind furtuna-n față,
Ogorul le e patrie și viață.
Lumină sunt pe fruntea sa măreață,
Aceeași falnică coloană infinită
[...] Citește tot
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fundamentali în puncte cardinale
Eu mă ridic în tine peste noapte,
Tu aduci culori fără măsură,
Iubita mea de verde, între toate,
Îmi arzi de veghe în lumea asta sură.
Și vin, și plec, și caut cuvântul care
Arată un semn, un cod sau chiar o hieroglifă,
Măsurând torențial indescifrabila chemare,
Din îmbrățișarea ta, e sigur, am sămi fac o grefă!
Și nui așa, vom descifra simboluri
Feriți de semne convenționale,
Pe viață acoperiți de încă zece veacuri
Și fundamentali în puncte cardinale.
Vom fi o unitate de măsură,
O literă sau o monedă veche,
Distanța dintre poftă și aventură,
Organ identic cu sufletul pereche.
[...] Citește tot
poezie de David Ionel Romulus
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odiseea păcii
vânez extazul, nu apelez la drog
știu fericirea vine în forme diverse
întâi mă liniștesc apoi mă rog
ploi de lumină în mine să se verse.
de când mă știu cu lumini mă hrănesc
pâinea sufletului coaptă pe vatră
o împart cu lumea pe care-o iubesc
cu care versific tăcerea de piatră.
doi porumbei poposesc la fereastră
cu iubirea lor s-au unit pe viață
ei sunt simbolul la dragostea noastră
la odiseea păcii sunt pură prefață.
poartă sub aripi frenezia albastră
cu care destramă norii de ceață.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și simbolistică, adresa este: