Poezii despre iubire și suferință, pagina 2
Să ai parte de iubire
Pe pământ am ajuns
Sol al iubirii cerești
Toată iubirea am pus
Visul să -ți întîlnești
Tu un trup pămîntesc
Mâna mi-ai întins
Eu un suflet îngeresc
De mână te-am prins
Nu te las la suferință
Eu călăuza din umbră
Îndeplinesc o dorință
A Lunei albe de seară
Ți -am văzut suferința
Bucură -te ai o viață
Îndrăgostit de o stea
Până -n dimineață
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Întotdeauna,
iubirea fără trădare
și fără minciună,
aduce alinare
când suntem împreună.
Iubirea fără suferință,
fără dezamăgiri,
sădește în noi credință,
că dobândim împliniri.
Iubirea adevărată
înseamnă fericire.
Când este nepătată
are dăinuire.
Când trupul nu cuvântă,
de suflet se desparte,
Iubirea este sfântă
și dincolo de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire, tu mi-ai colorat gândurile și ritmurile
Iubire, tu mi-ai colorat gândurile și ritmurile
cu cele din urmă răsfrângeri ale măreției tale,
tu ai transfigurat viața mea prin frumusețea apropiată a morții.
Așa cum apusul de soare lasă să întrezărim puțin
din paradis,
tu mi-ai schimbat suferința în extaz suprem.
Prin vraja ta, Iubire,
viața și moartea au devenit pentru mine
o singură nemărginită uimire!
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Petale pe cenușă, traducere de George Popa
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubim uitând
S-a dus zăpada dintre noi,
Ce cald îmi ești, sărut pe tâmple,
Cresc ghiocei iubind în doi
Și primăveri vor să se-ntâmple
Simt mângâieri ce cad timid,
Și pe obraji ni se așează,
Alint pe fiecare rid
Ce chipul ne îmbrățișează
Ne luăm iubirea înapoi
Și dintr-un zâmbet curg izvoare,
Ce seci erau, când amândoi,
Nu mai aveam lacrimi amare
Adie briza de frumos,
Pe gene flutură dorințe,
Iar fluturii zboară duios,
Când mai uităm de suferințe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul la revedere
Azi s-a închis o poartă veche,
A scârțâit încet, plăcut,
Spre casa inimii pereche,
N-am cerut eu, soarta a vrut.
Ne-am despărțit ultima oară,
Curgea o lacrimă-n tăcere,
Nu aveam inima ușoară,
Dar știu că dragostea nu piere.
Azi am pus capăt suferinței,
Un pic forțat am acceptat,
Dar mă supun umil credinței,
Că sufletu-i nu m-a uitat
Și mă așteaptă-n alte sfere,
Altundeva, în alte lumi,
Unde iubiri nu-s efemere
Și stelele din cer aduni.
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mă poți iubi, copilul meu? (sonet)
Mă poți iubi, copilul meu?
(sonet copilului-părinte)
Mă poți iubi și tu, copilul meu drag,
Așa cum te-am iubit și eu pe tine?
Te îmbrățișam ca să-ți fie bine,
Mereu, când plecai și apăreai în prag.
Când vrei iubire, vino pe la mine,
Să înnodăm amintiri pe un șirag!
Că anii mei în tristețe se retrag
Și în locul lor abundă suspine.
M-ai lecui de dor, cu-mbrățișare
Din când în când, alungând suferință
Și gândul că m-ai lăsat în uitare.
Un sărut pe frunte, de-i cu putință,
Ar merita prea lungă așteptare,
Că m-ar revigora din neputință.
[...] Citește tot
sonet de Maria Filipoiu din Copilărie (1 iunie 2022)
Adăugat de maria.filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Suferința
nu se poate să-ți amânăm
execuția! capul
tău trebuie să cadă acum
în poala de hârtie a iubitei care
face stupide
greșeli de ortografie și suferă
prin nepublicare
propria ei sângerare
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Simțiri în noapte
Stau singur pe patul meu trist,
Suspin și mă rog către cer,
Un suflet să-mi dea altruist,
Să pot să iubesc și să sper.
Porunca divină e dragostea pură,
Iar gândul meu zboară spre inma ta.
Te rog, fată dragă, ascultă-ți instinctul,
Pornește spre mine și nu regreta.
O suferință aspră mă roade-n interior
Și cred că-i fericirea născuta dintr-un dor,
Căci dacă-așa durere eu trebui' să trăiesc,
Aș vrea s-o simt alături de fata ce-o iubesc.
poezie de Cătălin Badea
Adăugat de Cătălin Badea
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Pentru durere, mi-am zis, gura iubitei e leac
Ea a aflat de suferință, dar nu mi-a dat leac.
Dacă pricina iubirii ar fi numai iadul
Atunci frumoasele raiului ne-ar rămâne de leac.
Nu pun nimic pe rana făcută de săgeată
Aștept să iasă vârful ei singur și fără leac.
Lumea s-a îmbătat la cârciumă cu vinul iubirii
Tu ai distrus casa diavolului și nu ai leac.
Ey, Fuzulî! Mă cufund în norii nebuniei
Cât de mult îndur durerile tale fără leac.
poezie clasică de Fuzulî din Gazeluri (2005)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lacrimi peste suferințe
Cad lacrimile pe asfalt
Și se transformă-n inimioare,
Dulci picături vin din înalt,
Acolo sus, ceva ne doare
Cad lacrimile peste noi
Și cerul plânge îngerește,
Prea am rămas în suflet goi,
Deși Iubirea ne dorește
Cad lacrimi, Doamne, cad de sus
Și se transformă-n fericire,
Căci sufletul nu a apus
Și își dorește iar iubire
Cad lacrimi mari, dar nu din nori,
Peste păcate și dorințe,
Când le atingi începi să zbori,
Lăsând în urmă suferințe
poezie de Adi Conțu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și suferință, adresa este: