Poezii despre iubire și vampiri, pagina 2
E frig și azi e ziua mea
E frig și azi e ziua mea,
Dar ce contează pentru o vecie?
Simt că prietenii-s aproape,
Eu încă pot să cred în prietenie.
Bătrân naiv, sentimental
Am dăruit poeme
Mai limpezi decât un cristal,
mi-ați fost și-mi sunteți gemeni.
Am întâlnit în drum iubiri,
Dar n-am trădat Iubirea,
Unii au fost frați, alții vampiri,
Să-i judec, nu mi-e firea.
Poetul moare nescriind
și necitit el moare,
ca orice om privesc cu jind
la tot ce mă-nconjoară,
milioane scriu, milioane mor,
din ceruri cad și stele,
m-am dăruit poemelor,
[...] Citește tot
poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de Boris Marian Mehr
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul nesecat
Se îmbrățișează tăcuți nori
În marea galaxie a cerului cernit
Astept ca să răsară astăzi zori
Nici suflul vântului nu a venit
Tu te-ai îndepărtat de noi
Ca într o trecere în anotimp
Ai împărțit întregul în doi
Simt rodul plin din sterpul câmp
Par inimi ce nu s-au mai văzut
Iubirea ta stă sus într-o Lună
Să fi distanță nici nu am crezut
Să te privesc ca pe o lumină
Prin raza de la curcubeu
Tu îmi transmiți că îti este bine
Mă rog la bunul Dumnezeu
Să-ti fie drumurile cu iubire pline
[...] Citește tot
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mie de sărutări și o zi
suflu în buricul degetelor
convins că iarna greu recunoaște
mirosul puternic de portocală
în casa bunicilor sărbătorile vin mai devreme
cineva îmi șoptește din ușă
fragil
și-l văd pe Dumnezeu tânăr
din moment ce nisipul nu poate întări
nici măcar un perete
cred în sânge și-n mesajele din univers
ne urmăresc ființe puternice
atunci când muzica este făcută de-un alb și un negru
suntem în egală măsură orfani
dansăm până trupurile devin transparente
precum dungile unui oftat fac aerul să lacrimeze -
vampir ucis de ninsoare
orice ar spune chimia roșul vinde cel mai ușor
[...] Citește tot
poezie de Dan Petruț Camui
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Metamorfozele vampirului
Femeia langa mine se zvarcolea salbatec
Asemeni unui sarpe zvarlit pe un jaratec
Si framantandu-si sanii molatec si barbar
Cu gura ei de fraga rosti dulceag si rar:
- Am buze moi si-n ele am tainica stiinta
De-a pierde-n orice clipa, pe-un pat, o constiinta.
Adorm orice durere pe sanii mei zglobii.
Batranii vin la mine cu zambet de copii.
Si pentru-acela care ma vede-o data goala
Sunt cer, sunt soare, luna si neliniste astrala!
In voluptati atata de priceputa sunt
Cand pe-un barbat in brate il strang si il framant
Sau cand imi darui sanii sa-i muste si sa-i suga,
Timida sau lasciva, puternica sau sluga,
Ca-n patul care geme de-ncolaciri feline
Toti ingerii nevolnici s-ar pierde pentru mine!
Cand din ciolane vlaga si maduva mi-a stors
Iar eu cu lenevie spre dansa m-am intors
Sa-i dau o sarutare de dragoste, zarii
[...] Citește tot
poezie celebră de Charles Baudelaire
Adăugat de CristiB.
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Să te ții în cavou, bine
Iederă cu șoapte de bici
Viață, tu ce vrei să-mi zici
Sunt o întâmplare pe aici
Printre spini tăi de arici..
Află tu, prea părut-o sfântă!
Că eu sunt demonul ce cântă
Ce pe altii nu-i și incântă
Când culoare li se zvântă
De sub masca ta de preoteasă
Invelită-n rece carcasă..
Și de crezi că mie-mi pasă
De tocul tău ce crud apasă.
Eu mă învăluiesc în iarbă
Beau și apă dintr-o baltă
Si tot cânt ce este nevăzut
Ascuns sub al tău miraj de lut!
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Să plângem...
Să plângem azi copiii ce și-au pierdut chipul pe vecie
Și copți bărbați, femei, ce vor avea trup mutilat.
Să plângem pe bunici ce și-au pierdut nepot deodat'
Și îndrăgostiți eterni, rămași fără perechea, mai deunăzi vie.
Să plângem câte vise au pierit definitiv, fără să zboare
Și cât de atroce, multă, a fost durerea dinainte.
Să plângem ultima atingere, ultim sărut fierbinte
Pe buze, sau pe frunte, de atâți știuți, mai ieri doar oarecare.
Să plângem vinovații ce se îmbuibă în cârca noastră, indiferenți,
Interesați doar s-aibă cât mai mult, vampiri de neam, hiene...
Să plângem, c-or muri de atâtea burți, de atâta nesfârșită lene
Și rugi să îndreptăm în sus, să fie morții cât mai competenți!
Să plângem o popie ordinară azi, impostor ortodoxă,
Ce știe doar să fure prea sărac, în fum să-l tămâiască...
Să plângem că tot ne vând gropi, de morți, ei, tagma mișelească,
Că stă ascunsă, pronând ce-i lumina doar de Paște... clerul nostru noxă.
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (1 noiembrie 2015)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Neliniști vechi
Pentru amanți,
ploaia e boala ce li se lasă pe piept;
o camașă de cărbuni ce-i îmbracă
în obscenitatea cerului searbăd și plat
a cărui muzică se aude doar în balțile
risipite printre tălpi, mașini, lacrimi și trepte.
Pe ei îi amorțește sub felinare înguste,
cu obrajii reci împreunați, unul într-altul.
Paradele lor androgine se întind peste străzi
cu dansuri inocente de buze plouate,
adăpostite de streșinile caselor în care nu mai face nimeni dragoste.
Pentru ploaie,
boemii sunt vulturii ce i se hrănesc cu leșul
picurând, ce nu se răcește niciodată
încălzit de pelerine groase sau umeri goi și ascuțiți.
Picioarele lor încurcate aleargă mereu la întâmplare
înghit lacomi apa îngerească, își uită umbrelele
în cafenele îngrășate de fum și polemici
băieți speriați și fete romantice o privesc pe fereastră
[...] Citește tot
poezie de Diana Dancu (13 septembrie 2009)
Adăugat de Diana Dancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de august
Muza
Ridică-te, poete! Ia-ți lira și suspină.
Poetul
Dar n-am nici gaz în lampă, nici praf de zacherlină.
Muza
Ridică-te, poete și cântă când îți spun!
Poetul
N-ai prea găsit, o, Muză, momentul oportun!...
Ca fata când e prinsă în jbuciumări secrete,
Mă-ntorc și stau o clipă cu fața la părete,
Apoi pe partea dreaptă din nou și iar tresar...
L-am prins! Am prins dușmanul. Un singur exemplar
Din câți m-atacă noaptea, cu hotărârea fermă
Să-mi perforeze toată sărmana epidermă!...
S-a isprăvit cu tine, făptură săltăreață!
Eu nu pot să justific obscura ta vieață,
Ci doar mă uit la tine și indignat mă mir
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de Andra Iosifan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Destin și soartă
Ziua în care mi s-a scris destinul era înnorată,
Universul avea o vibrație de armonie sincopată,
Ursa Mică tăinuia cu Marte un trigon,
iar eu mă născusem să fiu doar Epigon.
Un bumerang cosmic mi s-a înfipt adânc în spate,
ca să port durerea pe drumul scris de Carte,
misterele Universului sălășuiau în străfunduri neștiute,
care se îndepărtau ușor nevăzute.
Tatuate în suflet, iubiri și regrete meschine
mă purtau pe cărări și poteci de neghine,
șoaptele sufletului fugar mă amăgeau,
iar vampirii lumii mele, de vlagă, mă sugeau.
Energiile furtunilor erau apocaliptice,
iar eu înaintam în căutări eliptice,
Orion și-a prins în centură o stea,
dar destinul o îndepărta să nu fie a mea.
Înfometat de mine, cel de mâine,
am înfipt mâinile în mărăcini ca într-un colț de pâine
[...] Citește tot
poezie de Mirela Grigore
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Satana cu patrafir ‒ Teodosie ToMITAnul, arhiepiscopul Tomisului
Nu îl iubesc și nu-l admir,
Căci minte-așa cum eu respir.
Când el "se roagă" pentru ploaie,
Dă grindină de te îndoaie.
Satana cel cu patrafir,
Când va muri, va fi vampir,
Sau, cum se spune pe la noi,
Când va muri, va fi strigoi.
pamflet de George Budoi din Religia în aforisme, epigrame, poezii, pamflete și satire (20 iulie 2022)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre iubire și vampiri, adresa este: