Poezii despre lumină și metafizică, pagina 2
Închinare
cu toată puterea mă leg de Cristos
viața din mine vreau să fie pură
veșmântu-i de lumină sfânt și prețios
se-ntinde peste suflet ca o armură.
vise și speranțe vreau să le-mplinească
boala din trupul meu să o alunge
cu valorile iubirii să mă locuiască
bătrânețea cu probleme mă ajunge.
cu înțelepciunea timpului din urmă
să mă bucur de viață de cuvântul plenar
El este păstorul eu oaia din turmă
care îl urmează trecând prin altar.
păcatul metafizic în credință se curmă
închinarea la Cristos să mă umple de har.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vocea sângelui
nu știu să fac jonglerie cu focuri
nu pot să sar pe sus ca acrobatul
nu pot dezlega ale vieții jocuri
dar din pasiune întâmpin răsăritul.
soarele în mine lumini proiectează
să străbat cărări pavate cu poeme
mă relaxez pe-a timpului spetează
mă trezesc fericită dimineața devreme.
cântece izvorăsc din sângele cald
în spațiu metafizic mă scufund într-o doară
pe un țărm de sidef cu marea de smarald
întâlnesc iubirea pentru ultima oară.
vocea timpului ca un stavechi herald
îmi străbate sufletul cu rapsodii de vară.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Romantica
Comentează! | Votează! | Copiază!
Obsesii vitale
cuvintele iscusite au contur albastru
ca nimbul îngerilor care mă veghează
revelația sublimă mă poartă prin castru
pe-un murg înaripat care mândru nechează.
Mozart mă transpune într-o primăvară
simfonii îmi revelează raiul absolut
lumini angelice atent mă înconjoară
sufletul se încarcă de miraj revolut.
îmi descopăr rădăcinile din univers
sunt soră cu munții cu codrul cu oceanul
lumi infinite le cuceresc prin vers
metafizică transfigurare îmi oferă elanul.
traversez cu cuvântul tot internetul
obsesii vitale îmi compun portretul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Slove în lumină
trăiesc extaze ample cu slove și muzici
poeții cutezanței îmi preocupă timpul
sunt pentru suflet prieteni metafizici
cu înțelegeri vaste care-și arată chipul.
voi turna iubirea cu mărinimie
răspândind voioasă poematice gânduri
expansiunea mea la sacra boemie
mă așează-n paralele în liniare rânduri.
versuri mă întremează îmi dau energie
cuvinte senzuale îmi ajung în suflet
nu există timp fără dram de magie
reflexele de Paradis le adun prin umblet.
iubirea pentru viață crează sinergie
pe cerul împlinirii nu-i loc de urlet de tunet.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pagina filozofală
amintiri mă însoțesc freamătă în lumină
stelele tremură sus pe bolta cerească
când natura geme, suferă, suspină
extinsă în adâncuri de genă omenească.
urc falnica Golgotă am ajuns la răscruce
acolo e mântuitorul... lacrima de lumină
păcatul metafizic l-a răstignit pe cruce
căci nu e om pe lume să nu aibă vină.
spaime dilată timpul cuibărit în suflet
mi-e greu să fiu atentă la neantul meu
toate oasele mă dor de-atâta umblet
am căutat apropierea de bunul Dumnezeu.
mă pierd în paradox mă regăsesc în sunet
în filozofia vremii mă adâncesc mereu.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugăciune albastră
scoboară-te Doamne cu soarele în mine
să ardă din adâncuri păcatul metafizic
descătușează-mă de teamă și suspine
transfigurează-n rază dorul fizic.
să nu mă lași pe drumuri de-ntuneric
steaua iubirii să-mi stea mereu în cale
reflexele de Paradis să crească numeric
să nu știu de tristeți de clipe abisale.
învață-mă să am doar revelații divine
lumini îngerești să-mi vibreze în trup
să trăiesc la nesfârșit fericiri senine
fagurii dulci ai timpului să fie-n stup.
înalț spre tine Doamne albastră rugăciune
un loc în univers poetic mereu să-l ocup.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În ecuatorul gândirii
fac drum prin întuneric lumini să descopăr
goliciunea metafizică să mi-o acopăr
fascinații învăluitoare culeg de la stele
conștiința lucrează broderii, dantele.
dialectici îngerești picură din condei
adâncimi de suflet izvorăsc din idei
beatitudini și extaze iau formă de concret
Dumnezeu m-a înzestrat cu minte de poet.
scriu despre viață cu patos de boem
timpul se transfigurează în fiece poem
mi-am construit destinul pe cântec și slove
secunde am îndulcit cu fresh de mangrove.
apropierea de poeți mod firesc al iubirii
prietenii îmbogățind euatorul gândirii.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ieșirea din uimire
Timpul seamănă cu o pastă umedă,
Se lipește ca timbrul pe oala cu smântână,
În acceptarea coerenței devine dimensiune,
În facerea lucrurilor e-o goală fântâna.
Lucrăm pentru timp cu piulițe moderne,
Cu cifre și calcule profund disimulate,
Este ca porcul porționat,
Pus pe-a stelelor dințișori de lapte.
Așadar, e timpul, este spațiul
Și noi viteza crucilor de gheață,
Rupem ușor din oasele luminii
Și le-mbăiem cu lacrimi de viață.
Amar este acceptul ce duce în premisa
Că universu-i bulă de neștire
În care metafizic ne căutăm substanța
Prin care să pășim în nemurire!
poezie de Marin Moscu
Adăugat de Marin Moscu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Clepsidra vartejului negru" de Marin Moscu este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la doar 
Tristețe metafizică
lui Nichifor Crainic
În porturi deschise spre taina marilor ape
am cântat cu pescarii, umbre înalte pe maluri,
visând corăbii încărcate
de miracol străin.
Alături de lucrătorii încinși în zale cănite
am ridicat poduri de oțel
peste râuri albe, peste zborul pasărei curate,
peste păduri adânci,
și orice pod se arcuia
trecându-ne parcă pe un tărâm de legendă cu el.
Am zăbovit îndelung între stânci
lângă sfinți bătrâni ca ghicitorile țării,
și-am așteptat să se deschidă
o fereastră de scăpare
prin puternice spații de seară.
Cu toți și cu toate
m-am zvârcolit pe drumuri, pe țărmuri,
[...] Citește tot
poezie celebră de Lucian Blaga din Lauda somnului (1929)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cartea "Trilogia cunoasterii" de Lucian Blaga este disponibilă pentru comandă online cu preț redus, la Metafizică
Sunt lacrima celor ce n-am putut fi
râsul celor ce am ales sa fiu
sunt dorul lucrurilor
pe care nu le-am uitat
și uitarea celor
ce n-au vrut să mi se-ntâmple
nostalgia a ceea ce am fost
speranța celor ce vreau sa devin
iubirea pentru tot ce pot simți
Sunt clovnul - mai liber decât regele
stropul lui DUMNEZEU
picurat peste un petec de viață
crucea pe care o mângâi în fiecare zi
mâna întinsă cerșind mai multă lumină
sunt versul rostit în mijloc de iarmaroc
sfârșitul fericit al propriei mele povești
Sunt tot ce mi-a fost dat să fiu
dincolo de ceea ce
[...] Citește tot
poezie de Alina Beatrice Chesca (21 iunie 2006)
Adăugat de Alina Beatrice Chesca
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și metafizică, adresa este: