Poezii despre lumină și ploaie, pagina 2
Plouă
Din gânduri, încet
se împrăștie ceața.
O floare îndrăgostită
e sufletul tău.
Blițul fulgerului
îți luminează fața.
Ești fericit -
te-a fotografiat Dumnezeu...
poezie de Vasile Romanciuc
Adăugat de Mădălina
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
De profundis
Chiar
dacă plouă afară,
în
tainicul
miez-al simțirii
cu soare
iubirea o ai înde-profund poleită...
în strai
de lumină,
etern
răbdătoare,
cum ruga de seară
prin ființa sleită:
Ave Maria,
străluminare!
poezie de Dumitru Găleșanu din Fugă spre roșu (aprilie 2012)
Adăugat de Dumitru Galesanu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
și plouă a soare
cu sprâncene de seară
și plouă a rădăcini
cu un soare
și plouă și se face din nou
lumină și seară.
poezie de Maria Oprea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Reverberații
umerii goi
nasc fluturi
e noapte și plouă
din umerii tăi cad ceruri
peste dorul ce mă ajunge
îndepărtată și rece
lumina putrezește
în lanuri de ploi
eu ce să aștept?
e noapte și frig...
poezie de Viorica Iliescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iubire!
Iubire, ești un curcubeu de sentimente...
Plouă în mine cu soare,
E secetă de vrajă,
Dar plouă în mine lumină
Când sărutul tău îmi înlănțuie sufletul.
Sunt un caleidoscop de umbre,
Iar furtuna mă soarbe în adâncul meu
Când pleoapa ta se închide.
Lasă-mă să dorm în irisul tău,
Să poată ploua în mine
Cu sentimentele tale!
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem
fiece picătură de ploaie
oglindă ascunsă
de lumină și temeri.
apa conștiinței se ivește
unde dimineți și soare
nu pătrund.
poezie de Alexandru Mărchidan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pasărea-Nenoroc
Orele negre s-au strecurat prin beznă,
Miezul nopții stins este de-acum,
Pasărea neagră țipă pe-o casă uitată,
Nici o ființă nu mai trece pe drum.
Merii-n grădină s-au frînt din tulpină,
Blestemul plouă cu negru-n ogradă,
Pasărea-Nenoroc nu mai poate să plîngă,
Cineva, pe drum, așteaptă lumina, să cadă.
poezie clasică de Florin Bratu din Ora fantastică
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
...atât de mult...
Sângele tău e lumina ochilor mei,
Lacrimile mele sunt picături de ploaie...
... cad în oceanul tău...
Inima mea e pierdută în abisul lui,
Asemeni scufundării Titanicului.
poezie de Alexandru Nicovici (2009)
Adăugat de Alexandru Nicovici
Comentează! | Votează! | Copiază!
Poem lui Buddha
Fără mâlul gândurilor
Uscați de albi de am fi
Nelăsând ploii să ude mintea
Și inima...
Noi de unde nuferi luminii
I-am răsării
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Timpul la puterea infinit
Mă acoperă
cerul
uneori
ca o aripă
pliată pe inimă
când răspândesc
tăcerea magică
peste plante
adorm în fiecare
spațiu gol de cuvinte
și mă las alungat
în ploile revărsate
cu lumina
poemului
ridicând timpul
la puterea infinit.
poezie de Ioan Barb
Adăugat de Genovica Manta
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și ploaie, adresa este: