Poezii despre lumină și vânt, pagina 2
Martie
Din caier încâlcit de nouri
toarce vântul
fire lungi de ploaie.
Flușturatici fulgi de nea
s-ar așeza-n noroi,
dar cum li-e silă --
se ridică iar
și zboară să-și găsească
cuib pe rarnuri.
Vânt și-i frig --
-iar mugurii
prea lacomi de lumină
își zgulesc acum
urechile în guler.
poezie celebră de Lucian Blaga din Poemele luminii (1919)
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Când nici luceferii
Când nici luceferii nu sunt eterni
Ce rost are cuvântul "întotdeauna"?
Trecem ca șipotul vântului,
Putrezim ca firele ierburilor.
În corola inimei cât bate, cât mai bate,
Purtăm lumina frunții și smoala ochilor.
Nu-mi cere să-ți răspund "totdeauna"
Când nici luceferii nu sunt eterni.
poezie celebră de Zaharia Stancu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O femeie capricioasă
Ea este-asemeni mării care, cu valuri surâzânde,
În seara asta e-o fecioară-n lumina lunii blânde;
Neprevăzător, navigatorul înalță velele în vânt,
Uitând de furia furtunilor ei, de neînfrânt;
Mâine marea-nnebunită, sub un cer neguros și gri,
Peste nefericita epavă puhoaiele-și va prăvăli.
poezie de Eugene Field, 1850-1895, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un val verde [A green wave]
Între oceanul cel întins
Și golfurile aflate-n spate,
De vânt săltat pe jumătate,
Râvnind la țărmul neînvins,
Trece-un val verde, luminat,
Cu spumă albă-ncoronat:
Deasupra, vânturi zdrențuiesc
Nori plumburii ce-n cer plutesc.
poezie de William Sharp, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Bată vântul
Bată vântul cât de tare,
Nu se stinge mândrul soare!
Bată vântul cât o vrea,
Nu se stinge nici o stea!
Bată vântul fără milă,
Nu se stinge-a mea lumină!
Bată vântul furios,
Nu mai dă soarele jos!
poezie clasică de Grigore Vieru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Măcinări
Mâna robită de ascunzișuri sfredelind în țâțele abrupte
încalecă pe elipsă pentru acest munte cu grădini
ca o moară de vânt piscul sfârcului macină lumini
și degetele coboară ca măgarii cu samarele supte
poezie clasică de Geo Bogza din Jurnal de sex (1929)
Adăugat de MG
Comentează! | Votează! | Copiază!
Prietenii
uite prietenii tăi te (v)orbesc
cu cămășile lor prietenii
vor face vânt pentru mișcarea-n lumina
prea albă numelui tău cu cămășile prietenii
se vor dezbrăca bine de tine
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
albinele roiesc
vântul șoptește
îți aud pașii...
clinchet de clopoței
primii muguri zâmbesc
cheia sufletului meu
De Buna Vestire
va elibera Lumina
Divinei Învieri
poezie de Elena Dragomir
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
albinele roiesc
vântul șoptește
îți aud pașii...
clinchet de clopoței
primii muguri zâmbesc
cheia sufletului meu
De Buna Vestire
va elibera Lumina
Divinei Învieri
poezie de Ion Cuzuioc
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântecul toamnei la miezul nopții
Peste capitală plutește luminos siajul lunii;
La râu, zece mii de maiuri lovesc rufele;
Vântul de toamnă îmi poartă inima,
Iarăși și iarăși, către Trecătoarea de Jad...
Oh, când vor fi învinse armatele tătarilor,
Iar soțul meu se va întorce din lunga campanie!?
poezie de Li Bo, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și vânt, adresa este: