Poezii despre lumină și vorbire, pagina 2
Sfaturi guvernamentale
Spală-te pe mâini Ilie!
Poartă mască!.. pălărie,
Nu da cu mâna pe față
Dacă ții... la a ta viață.
De strănuți și de tușești,
Cu vecinii... de vorbești,
Nasul ține-l... în batistă,
Că-i o gripă ce persistă.
Nu mai hoinări prin sat,
Dacă nu ești... vaccinat,
Stai acas', stinge lumina
Că te așteaptă carantina.
Necaz mare, mare hora,
Vin viruși... din diaspora,
Rezistenți la tot și toate
Ca bugetu-n... sănătate.
[...] Citește tot
parodie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Când vorbesc despre DRAGOSTE
nu mă refer
la un sentiment
ci la Lumină și putere....
La Lumina ce
luminează
temelia ultimă
netrecătoare
a ființelor și lucrurilor......
Si puterea
de a avea comuniune cu ele
la acel nivel....
La lumina ce. mi descoperă
persoana dintr. un om.....
și puterea
de a rămâne în comuniune cu ea
indiferent de comportamentul
omului, de timp, de spatiu, de lume...
poezie de Mariana Daniela Bidascu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada trecerii prin spini
Nu am ce să-ți mai cer,
După cât te-ai schimbat
Sub alt colț de cer
Alte clopote bat...
Suntem doar doi străini
Care nu-și mai vorbesc
Printre atâția spini
Cum să-ți spun "te iubesc"?
Cum să-ți spun "te iubesc"?
Ție ți-a trecut iubirea,
Mie mi-a trecut uimirea,
Ție ți-a rămas lumina,
Mie lacrima și vina...
Nu am ce să mai fac,
Prea departe te-ai dus...
Și îmi vine să tac
După ce ai apus...
Suntem doar doi străini
[...] Citește tot
poezie clasică de George Țărnea
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Lumina crește-n muguri
La orizont pe înserate
Umbra zărilor străbate
Izvoarele-i vorbesc în șoapte.
E-n zori de primăvară iar
Lumina crește-n mugurii din ram,
E-n cursul lin de izvoare
Necontenite, ce coboară la vale
Aduc chemări cuceritoare.
Frescă celebră pare-acum natura
Aud cum ghioceii sună deșteptarea
Răsună iar de doină arătura
A ciocârliei cât e zarea
Glasu-i ce cântă doar la țară
Omagiu-n zori de primăvară.
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cuvântul
dacă aș vorbi
aș înveli fiecare cuvânt
în doruri și vise nespuse
aș culege umbrele nopții
și aș porni din nou la drum
când nu va fi lumină
aș scotoci printre gânduri
crestând întunericul cu degetele sufletului
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Numele morții, Ana
nici nu știu dacă m-a iubit
mi-a spus doar că nimic
nu mai contează și că singurătatea
o scrijelește pe suflet
apoi a plecat...
mi-aș fi dorit
înainte să-i strig numele
să vorbesc cu Dumnezeu și poate
împreună să împletim lumina
în șuvițe subțiri
să pot intra în întuneric
ca într-un templu
apoi
să revin pe lavița de lângă poartă să
vorbim despre dimineți nesfârșite
și despre lucrurile rămase neterminate
dar Dumnezeu a ațipit
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Am rupt din raza de lumină
Am rupt din raza de lumină
Un colț de soare pentru tine,
Căci văd că ai inima plină
Numai de dor, amar, suspine.
O să-ți mai dau și stele multe,
În noapte mii de licurici,
Când le vorbești, ei să asculte,
De glasul gurii tale mici.
Nu mi se pare drept să suferi,
Tu fiind un înger - ei nu plâng,
Atunci când dragoste oferi,
În suflet lacrimi ți se strâng.
poezie de Răzvan Isac (18 februarie 2015)
Adăugat de Răzvan Isac
Comentează! | Votează! | Copiază!
între perdele
de ce vorbiți în șoaptă
când plouă
de ce tăceți când ninge
iar spre nouă dimineața
vă acoperă curajul înaintea soarelui
și țipați
ca și cum ar fi cineva
de partea voastră aici
?!
aș vorbi, aș face ca voi, dar
cui ar da socoteală
risipa
poate ar fi mai bine să nu sperii
clipa de lumină
zăpada mea vine deja
albăstruie și obosită
iar stropii de ploaie știu
totul despre mine,
atunci, mai bine-i să tac
poezie de Valeriu Barbu
Adăugat de Mariana Fulger
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
pe pleoape se scurgeau anotimpuri
cufundat în fumul gândurilor
rătăceam pe pereții zdrențuiți ai sufletului
privirea ardea crud în lumina cerului
uneori se scurgea pe brațele timpului
am vrut să-ți vorbesc
mi-ai așezat ușor degetul pe buze
în surâsul zorilor
m-ai sărutat apoi aprins pe lacrima gândului
poezie de Viorel Birtu Pîrăianu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragoste
Aș încerca să-ți spun,
dar nu am ce
și-mi las doar ochii să vorbească,
sunt doar adânci și sunt căprui
și cu lumină te îmbracă,
de întâlnesc cumva pe drum
privirea ta năucitoare,
sunt ca o frunză pe pământ
ce te sărută pe picioare.
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre lumină și vorbire, adresa este: