Poezii despre mamă și religie, pagina 2
* * *
Mama și țara înseamnă prima credință;
două păcate pe care Dumnezeu ți le permite.
Unul este soarele care se ridică sincer deasupra furtunii,
celălalt ia locul pâinii pentru a-ți menține trează fruntea.
Dacă nu te ancorezi de rădăcina acestor păcate dulci,
te stingi încetul cu încetul în umbre de lanțuri.
poezie de Ștefan Radu Mușat din Exercițiu de patriotism
Adăugat de Ștefan Radu Mușat
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Doamne, dă-mi cerneală să scriu!
Să nu-mi mai fie așa de grea
tăcerea
cu cerneala din ochii iubitului
am scris mult
dar mereu găseam colile albe
dimineța
cerneala din ochii mamei
nu intră în stiloul meu
cerneala cerului de noapte
nu m-am îndurat s-o fur stelelor
și totuși Dumnezeu mi-a ascultat
rugăciunea
și mi-a trimis în loc de cerneală,
lacrimi, să tot scriu...
poezie de Anca Elisei
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!
De ziua mamei
Mama mea cea mai frumoasă,
Pentru mine-i ca o floare,
Are pe an o zi aleasă,
Zi de sfântă sărbătoare.
Mă dezmiardă, mă sărută,
Cu gingășie îmi zâmbește,
De Dumnezeu a fost făcută,
Să se păstreze ca o floare.
poezie pentru copii de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imaginile în care mă caut...
(mamei mele)
- fragment -
mama
s-a dus să adune câteva ierburi
să le așeze în mănunchi
sub grindă
să poarte de belșug și de noroc...
nu mai are cum să ajungă la cină
de va veni târziu
pe întuneric
îmi va pune mâna în poală
și-mi va sprijini somnul
până dimineață
când liniștea spartă
de întâiul cântat al cocoșului
îi va reconstitui chipul
o lumină va țâșni din
răsăritul târziu
separându-i chipul de umbră
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfaturile mamei
Iubește ca să fii iubit!
Fă fapte bune negreșit!
Tu nu minți, tu nu fura!
Să o respecți pe mama ta!
Să-ți duci credința-n Dumnezeu,
Oriunde-ai fi, tu, pruncul meu!
Tu mulțumește-i lui Iisus
Și pentru Lumea cea de Sus!
Fă fapte mari, fi blând și bun,
Om rătăcit pe-al vieții drum.
Roagă-te-n taină, la icoană,
Cum face tatăl și-a ta mamă!
Tu să-ți iubești aproapele,
Să îl privești cu dragoste!
Iisus e poarta către cer,
Iubește-l dară și pe El!
poezie pentru copii de Maria Nina Mihăiță din Lumea copilăriei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O mamă ne unește...
Ardealul mi-e lumină, mi-e leagăn românesc,
La Putna mi-e credința, pământul strămoșesc
Oltenia, mai mândră, străluce românește;
Din Dobrogea la Nistru, o mamă ne unește.
Banatul este fruncea la granițe străine,
O, dulce Românie la ceas de rugăciune;
În vremuri de răstriște, în vremuri de război,
Ți-a fost călită vatra cu sânge de eroi...
poezie de Ștefan Radu Mușat din Constelații Diamantine, decembrie 2015
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă mormântul mamei...
Iarba uscată miroase
a rădăcini ucise
de lut
lângă crucea arsă
de tămâie
fără vină
doar visul
ca o durere proaspătă
îngăduie plânsul
zboruri fără aripi
înalță lacrimi spre cer
gândul lăuntric plin
de cuvinte și umbre
pulsează
în cea mai lungă zi
durerea se-nfășoară
pe trup ca iedera în rugă
spre Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de Teodor Dume
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dorul româncei
De-ar vrea bunul Dumnezeu
Să-mi asculte dorul meu!
De-aș avea un copilaș,
Dragul mamei îngeraș!
Cât e ziuă, cât e noapte,
I-aș șopti cu blânde șoapte.
Cât e noapte, cât e zi,
Tot la sânu-mi l-aș păzi!
L-aș păzi, l-aș dezmierda,
Mii de sărutări i-aș da,
[...] Citește tot
poezie celebră de Vasile Alecsandri
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sus, pe bolta cerului
Sus, pe bolta cerului, doi ochi albaștri strălucesc
Și în inima-mi rănită, amintiri îmi răscolesc.
Sunt ochii mamei mele, ochii care m-au vegheat,
Zile-întregi și nopți dea-rândul, mama grijă mi-a purtat.
Și acum,
Din înaltul cerului,
din grădina raiului,
și seara și dimineața,
mama îmi veghează viața.
poezie de Dumitru Delcă (iulie 2016)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Lângă mormântul mamei
iarba uscată miroase
a rădăcini ucise
de lut
lângă crucea arsă
de tămâie
fără vină
doar visul
ca o durere proaspătă
îngăduie plânsul
zboruri fără aripi
înalță lacrimi spre cer
gândul lăuntric plin
de cuvinte și umbre
pulsează
în cea mai lungă zi
durerea se-nfășoară
pe trup ca iedera în rugă
spre Dumnezeu...
[...] Citește tot
poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre mamă și religie, adresa este: