Poezii despre marină și piraterie, pagina 2
Luntrașii măruntelor trăiri
ne-mbătăm cu parfumul speranței
inhalând deseori deziluzii
aparent ordonați în dezordini
râșnim bobul amar al cafelei
înșelând papilele cu infima
plăcere de-a sorbi
aburii aromați ai deznădejdii
suntem luntrașii măruntelor trăiri
vâslind spre țărmuri nedefinite
în căutarea ascunsei comori din adâncuri
într-un anume timp devenim
pirații falselor pașapoarte
scotocind fără sens
în lada de zestre a corabiei
când de fapt diamantul
e-n lutul fiecăruia dintre noi
prețios dirijor al emoțiilor
[...] Citește tot
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Volumul în pregătire, CURCUBEUL MUZELOR (11 aprilie 2020)
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Luntrașii măruntelor trăiri
ne-mbătăm cu parfumul speranței
inhalând deseori deziluzii
aparent ordonați în dezordini
râșnim bobul amar al cafelei
înșelând papilele cu infima
plăcere de-a sorbi
aburii aromați ai deznădejdii
suntem luntrașii măruntelor trăiri
vâslind spre țărmuri nedefinite
în căutarea ascunsei comori din adâncuri
într-un anume timp devenim
pirații falselor pașapoarte
scotocind fără sens
în lada de zestre a corabiei
când de fapt diamantul
e-n lutul fiecăruia dintre noi
prețios dirijor al fiecărei emoții
[...] Citește tot
poezie de Sibiana Mirela Antoche din Volumul în pregătire, CURCUBEUL MUZELOR (11 aprilie 2020)
Adăugat de SIBIANA
Comentează! | Votează! | Copiază!
Punctul pe iubire
A te defini ar însemna
să-mi dau jos hainele încet, în pragul ușii
așezându-mă lângă tine fără asteptări, fără uitare.
Eternitatea ar fi o secundă de dragoste
făcută legați la ochi și de mâini, cum se cuvine
atunci când iubirea devine o artă, nu o luptă
se schițează gesturi fără să le cunoști de dinainte
fără să știi când și dacă soarele rasare.
Împărțind singuratatea la doi, o fracție simplă
am înțeles că numărătorul e amorul rece
numitorul suntem noi, de mână sau spate în spate.
Fiecare comoară de-a ta mi-o voi îngropa între oasele grele
sau poate între membre, unde nu te vei uita decât tu
curiosul pirat al cărnurilor
cu un papagal pe care doar eu îl pot vedea pe umăr
și o singură corabie cu doi căpitani.
S-au vestejit copacii aplecându-se lacomi
după trupurile noastre călare pe vânt
imitându-ne strigatul au muțit
nedormindu-ne nopțile au obosit.
[...] Citește tot
poezie de Diana Dancu (aprilie 2010)
Adăugat de Diana Dancu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Ultimul corsar
Anglia-i un loc bun pentru cei bogați și-n funcții plasați bine;
Însă Anglia-i un loc nemilos pentru cei săraci ca mine;
Iar cei mai mulți marinari nu vor avea parte prea des,
De porturi la fel de plăcute ca cele de pe insula Aves.
Erau acolo patruzeci de nave robuste, iuți, cu armament la bord:
Arme albe, puști și pistoale, cu tunuri la babord și la tribord.
Și-o mie de navigatori au făcut legi la Aves, cu bunăcredință,
Pentru-a-și alege căpitanii, cărora le jurau ascultare și credință.
De-acolo ne-am năpustit asupra Spaniolului plin de-aur, de țesături
Bătute-n argint, comori smulse băștinașilor prin groaznice torturi;
Apoi, am atacat căpitanii navelor comerciale, cu inimi de fiară,
Care biciuiau oamenii și-i hrăneau cu coji de pâine-amară.
O! Palmierii în Aves creșteau înalți, iar fructele păreau niște sfere
De aur, păsările colibri și papagalii erau minunați la vedere;
Iar tinerele negrese alergau spre-Aves, să scape de robie,
Și-i întâmpinau pe marinarii sosiți pe marea albastru-sidefie.
[...] Citește tot
poezie clasică de Charles Kingsley, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tabloul cu scoici
Cînd pianul bătrîn își visează sonata
În tabloul cu scoici noi intrăm pe ascuns,
Un picior mai întîi, apoi celălat,... gata,
Poposind printre melci în nisp am pătruns.
Goi ne-ntindem în templul de ape al mării
Mirosind a pădure de alge și iod
Cînd pe buze simțim gustul rece al sării
Și al cărnii albastre de langustă și cod.
Ne visăm ca doi regi ai oceanului verde
Alergînd printre lumi de coral marmoreu
În adîncul din care lumina se pierde
Ne-mbrăcăm cu abis ca-ntr-o piele de zeu.
Rătăcim ore-ntregi prin corăbii pierdute
Tulburînd somnul mut al atîtor corsari
Ruginite comori ne îmbie tăcute
Cu legende-ncrustate în șekeli și dinari.
[...] Citește tot
poezie de Virgil Titarenco
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ultimul cântec marinăresc
"Iar marea n-a mai fost." Apocalipsa, 21-1
Astfel a vorbit Domnul în Bolta de deasupra Heruvimilor
Adresându-se Îngerilor și Sufletelor, conform cu rangul lor:
"Iată! Pământul, acel plin de rele mușuroi,
A dispărut în fumul Judecății de Apoi.
Ca să se împlinească spusa Mea, secăm și apa mărilor?"
Cântau cu glas puternic sufletele marinarilor voioși:
"Ciumate fie uraganele care ne-au biciuit spinarea!
Oricum, între noi luptele s-au dat și încheiat demult;
Fiindcă-n abisul mărilor Atotputernicul ne-a văzut,
Ne lăsăm baracudei oasele, iar Domnul poate seca marea."
Atunci a luat cuvântul sufletul lui Iuda, trădătorul lui Isus:
"Doamne,-ai uitat promisiunea de-ndurare?
Cum că o dată pe an am încuviințarea să merg
Și să mă răcoresc de-arșița iadului pe-un aisberg?
Fără mare,-unde-ar fi ziua clemenței Tale?"(1)
[...] Citește tot
poezie celebră de Rudyard Kipling, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Heraldică
Am fost hrănit de mame cu burțile frumoase,
mi-au nechezat în sânge huțulii ursitori,
când adormea speranța aveam dureri de oase,
când pârâia norocul mă bântuiau fiori.
Îmi amintesc cum vara mă înecam periodic
și mă trezeam când toamna spărgea câte-un pahar,
cum frecventam iabrașe dintr-un ținut mai nordic
și-nsămânțam valută, să par mai gospodar.
Și nici nu mai contează de chiar au fost acestea,
corsar de-am fost pe mare, de-am fost băiat model,
mă-mbăt ca cu Băbească doar când gândesc povestea,
parcă străbat cu trenul saloane de hotel.
Hai, Doamne,-ntoarce roata, sunt vremurile triste,
nici hoții de corăbii nu mai muncesc cu spor,
pe Bistrița luntrașii vomită în batiste
și-acarii sorții Tale fug pe păuni în zbor!
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș Niculescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Cerc și nisip
Îmi amintesc adesea cînd m-am născut pe lume
din fînul gras al umbrei, din țipătul luminii,
copil vestind speranța prin zodia fără nume
și cîntăreț al pîinii din fluierul tulpinii.
Beau vin din cupe fluturi și lupi dansau pe dealuri,
mă mîngîiau cinci nuferi ca pe un pui de baltă
și mai ieșeau și rîme și oase de prin maluri,
parcă sub val de ape ce-n tainic vînt tresaltă.
Și-apoi trecui prin vreme ca un marfar noptatic,
strigîndu-mi la răstimpuri, pe cîte-un cîmp, aleanul
și nechezat de caii cei liberi și sălbatici,
ce-și nărăviră sila și-și putreziră hamul.
N-au apucat corăbii să îmi vîslească-n sînge,
ci doar pirați tereștri să-mi tulbure povestea,
dar din spinări de păsări simțit-am cum se frînge
și ruginia ploaie, și trăznetul, și vestea.
[...] Citește tot
poezie de Dragoș Niculescu din Cinci vreascuri și fapta de mâine
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Eu nu sunt acel marinar
dacă
și numai dacă
ar fi să îmi închipui
niciodată nu am să pot să te prind
nu am navigat pe corăbii nu sunt acel pirat
fără un ochi
și nu târâi după mine vreun picior de lemn
în sfârșit, asta e o altă chestie
problema e că
nu este de ajuns să pui totul în ordine
așa cum nu este de ajuns să alergi câteva ore bune
în speranța că te vei regăsi
mă trezesc dimineața
și îmi dau seama că este destul de târziu
soarele răsare la fix patru treizeci
da. acum este timpul, nu mâine
din vamă până în neptun
[...] Citește tot
poezie de Anghel Geicu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un voiaj de neuitat
Sirena răgușită sună
Și-și ia adio de la mal
Iubita flutura cu-o mână
Înlăcrimatul ei voal
Și degetele-i subțirele
Încet pe buze apăsa
În multe rânduri de bezele
Ca semn că nu mă va uita
E-o hărmalie-așa pestriță
Printre hamali un călător
Boscorodește că e criță
Și s-ar vrea singur pe vapor
Încep să mă-negresc la soare
Și leneș zac într-un hamac
De cald orice dorință moare
În fum de opiu și tabac
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din Autoportret fără oglindă (1999)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre marină și piraterie, adresa este: