Poezii despre marină și vânt, pagina 2
Începutul sfârșitului
În corabia mea
Mi-am urcat neamurile
Fiare și târâtoare,
Viețuitoare din adâncuri
Și păsări din văzduhuri.
Mi-am lăsat soarta
În mâna tatălui meu,
Cârmaci să-mi fie
Peste ape
Purtat de vânturi aprige
Să-nfrunt talazuri înspumate
Spre țărmul făgăduit.
poezie de Sorin George Vidoe din Jocul metamorfozelor
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cine ești?
..
Precum corăbii negre mânate sunt de vânt
Cu pânzele umflate departe de pământ,
Cum între cer și mare trec paserile-n stol,
Plutesc a mele gânduri pe-a sufletului gol
Și-ntind a lor aripi spre negre depărtări,
Tu nu treci, cum nu trece luceafărul pe mări.
...
Dar cine ești tu oare cu ochii de mă minți,
Ai căror raze lucii sunt dulci făgăduinți
De-amor fără de margini, de drage fericiri
Cari nu sunt în lumea aceasta nicăieri?
De ce cu arătarea-ți îngreunai al meu gând,
Cu farmecul în visul vieți-mi străbătând?
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
I
Poruncește, și eu voi culege toate fructele mele
Pentru a ți le aduce în coșuri pline în grădina ta,
Cu toate că unele din ele s-au trecut,
Iar altele sunt încă necoapte.
Căci anotimpul devine greu în splendoare,
Iar fluierul păstorului suspină în umbră.
Dă poruncă, și eu voi pune să se umfle
Pânza corabiei pe râu.
Vântul de martie s-a ridicat
Și a tulburat valurile care lâncezeau.
Grădina și-a exaltat tot sufletul său,
Și în ceasul mâhnit al serii,
O chemare a venit de la casa ta,
Pe plaja pe care-o îmbracă în aur asfințitul.
poezie celebră de Rabindranath Tagore din Coșul cu fructe (1916)
Adăugat de Carmen Manuela Măcelaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Blestem de adio
De-ar fi să adun, una câte una,
In căușul aripii tale
Lacrimile
Ce n-au mai avut putere să cadă,
Ti s-ar face zborul
Târâș de șarpe.
De-ar fi să înnod, una câte una,
In pânza corabiei tale
Razele
Frânte de pleoapele-mi plânse
Vântul ți s-ar stinge
In focul mocnit al comorilor.
De-ar fi să înșir, una câte una,
Pe portativul liniștii tale
Notele
Scrâșnite în adâncul nopții,
Privighetoarea ți-ar cânta
Numai la apus.
[...] Citește tot
poezie de Cristina Davidescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vis de nisip
într-o zi te-am zărit ca un gând rătăcit
strălucind pe-o petală de soare
nici în cer nici pe mări nu era infinit
nici corăbii albastre în zare
viața noastră era de nisip pârjolit
printre scoici și iluzii de sare
într-o noapte de vânt visul s-a risipit
înotând printre caii de mare
poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Mai vie...
De mi-ai spune iubito să plec
M-aș așeza viu intr-un catafalc,
Și i-aș da drumul să plutească in larg
Cu sărutul tău, vânt in pânză pe catarg..
Și de ți-am fost o corabie de pasiune
Te voi intâlni intr-o altă dimensiune.
Intr-o zi acolo-ți voi bate la ușă
Cum iarba răsare mai vie din cenușă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Corabia cu vise
În corabia cu vise ce te poartă liniștit
ia-ți iubirile promise: să iubești, să fii iubit!
Și cu degetul pe hartă urmărește spre zenit
suflul vântului cum poartă nava ce-ai împodobit.
Vânt la prova te îmbie, din pupa alt vânt te poartă,
iar tu constați cu mânie: derivă, ai puntea spartă!
Spiritul le aranjează, nu te enervezi deloc,
știi că de sus te veghează steaua ce-ți poartă noroc.
Ia-ți iubita ce ți-e dragă, strânge-o tare de mijloc,
spune-i ce de ea te leagă și sărut-o cu mult foc.
Să fiți tâmplă lângă tâmplă, cu gura împreunată,
salvarea-n duh se întâmplă, nu te lasă niciodată.
poezie de Petre Prioteasa
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gânduri
Scrutând cerul și pământul
Se întreabă marinarul:
Încotro se duce vântul
Și de unde vine valul?
Filozoful, blând cu firea,
Cugetă privind natura:
Unde zboară fericirea
Și de unde vine ura?
Trec cu griji și trudă anii
Și se-ntreabă și săracii:
Oare unde se duc banii
Și de unde vin gândacii?
poezie de Octavian Cocoș (27 aprilie 2022)
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Biserica ruinată
Biserica stă tristă pe golul mal al mării
O noapte-a fost, cumplită, iar valul revărsat
Cu vuiet îngropat-a sub el întregul sat.
Și bârne și cadavre și semne-ale pierzării
Rămaseră-n amestec prin mucedul nămol
Când apă se retrase lăsând iar câmpul gol.
Când trec corăbierii în dreptul ei, pe mare,
Fac cruce, și cu vâsla bat apă mai grăbit.
Se joacă vântul jalnic cu clopotul dogit,
Prin spartele ferestre cântând cu disperare.
Amurgul vine roșu, vin gălbenele zori,
Și noaptea peste lună trec turmele de nori,
Ea stă, tăcutul martur, pe veștedă colină
Umplând singurătatea de spaimă și fiori...
poezie celebră de George Coșbuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iepe corăbii
I
Dacă lupul urlă la o stea,
Semn e cum că-i cerul ros de nori.
Rupte burți de iepe-n albă nea,
Pânze-ndoliate de mari ciori.
N-o să-și scoată gheara de azur
Cerul din duhoarea-i de gălbează,
Cetini-țeste leapădă-mprejur,
Prin livadă, vântul și nechează.
Auziți? E grebla de-asfințit
Țesălând dumbrăvile ucise.
Voi, cu brațe smulse de vâslit,
V-ați pornit spre țările promise.
Da, plutiți, sfârșiți-vă suișul!
Glas de ciori vărsați din curcubeu.
În curând și-o scutura frunzișul
Pomul alb ce-l am pe capul meu.
poezie celebră de Serghei Esenin, traducere de Emil Iordache
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre marină și vânt, adresa este: