Poezii despre miniștri și țări, pagina 2
Caut
locuiesc într-o lume fără cer
jos se vede adunând un braț
crengi uscate
ele nu pot să ardă
a uitat sa iasă soarele să usuce pământul
știre incendiară
troacă, fost ministru de interne, arestat
greblă, finul și țigănci trimise la produs
Curtea Constituțională
un copil scâncește, nu mai are lapte
iarba a ars și pământul este uscat
doua veverițe se ceartă, pe o creangă
ea râde, simte că o să se rupă
copacul a fost tăiat, pădurea nu mai există
un bolovan uriaș sculptează inundații
cu chipul unui om rezemat într-o cârciumă
o fată frumoasă se simte părăsită, ia luat banca casa
[...] Citește tot
poezie de Viorel Muha (ianuarie 2015)
Adăugat de Viorel Muha
Comentează! | Votează! | Copiază!
FABULA SOLIDARITĂȚII
Prin forța întâmplării,
Porcul,
Ajuns ministrul apărării,
Într-un guvern de javre,
Pe rezerviștii țării
I-a dus, și n u-s palavre,
Pe culmea disperării.
Ca și primul ministru
Un bou ,
Cu morgă de magistru,
Reduse la-ntâmplare,
Într-al crizei registru,
Pensiile militare,
La un nivel... sinistru.
Aduși la disperare,
Curcani,
Gâscani cu grade militare,
Rățoii din rezervă,
[...] Citește tot
fabulă de Pavel Lică din Flori de urzici
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Până când?
Până când veți răbda, români?
Pădurile vă sunt exterminate,
Femeile devin prostituate...
Cum trageți aer rece în plămâni?!
Cum bate inima în pieptul tău
Când vezi analfabeții cum sfidează,
Din posturi ce îi depășesc dictează
Erori de guvernare, neamul meu?!
Cum poți să fii profesor de română
Și să girezi așa, un prim ministru,
Analfabet funcțional, sinistru,
Tu, care ai tot intelectu' la-ndemână?!
Cum vă priviți în ochi, în conștiință,
Știind că prin complicitatea voastră
Ni se distruge țara, țara noastră,
Cum faceți asta cu bună știință?!
[...] Citește tot
poezie de Petrică Conceatu din Volum în lucru - "Noua Geneză" (24 decembrie 2018)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
O viață de român
FLĂCĂU, vrăjit de filme-occidentale
Cu aventuri, pe mări îndepărtate,
Huzur pe iahturi, cu femei fatale
Lasciv întinse-n poze deocheate -
Visam să am cândva bărcuța mea
Și, navigând prin valuri zbuciumate,
Să mă-nfrățesc cu vremea, bună-rea,
Ca un delfin zburdând în libertate!
MATUR, trăind povestea românească,
Trezit brutal de-acea fatalitate -
Că niciun vis n-o să se împlinească
În țara lui "RENUNȚĂ, NU SE POATE"
Când nu ești om politic - "la putere"
Sau potlogar, ministru, câte toate,
Furând vârtos, rapid făcând avere...
Ce muncă?! Hai, mai lasă-ne, bărbate!
BĂTRÂN, mă bucur... încă mai trăiesc,
Chiar și așa, pe sfert, pe jumătate;
[...] Citește tot
poezie de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vulturul și papagalul
Într-un ținut muntos domnea odată
Un vultur, succesor de vechi stăpâni,
Străjer veghind din slavă zarea toată,
Planând, cum le e datul din bătrâni...
Supușii, mii de neamuri de-aripate
Prin secoli respectând străbuna lege,
Trăiau cum știm cu toții că se poate
În țările cu mulți sărmani și-un rege!
La curte, printre zeci de slujitori,
S-a strecurat discret, cam nelegal,
Plătind bacșiș, fentând pe păzitori,
Cel mai bălțat flecar... un papagal
Zburdalnic, amuzant, prea-vorbăreț,
Viclean, mereu mai sus s-a cățărat;
C-un strop de faimă de băiat isteț
Răzbi la țel augustu-autocrat!
[...] Citește tot
fabulă de Petre Ion Florin Vasilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imnul României - Ce-aștepți, popor român?
Cât să fie ceasul când țara încă doarme,
Când intră hămesiții și-nghit bucăți de hartă?
Destul cu lâncezirea de acum treceți LA ARME,
Destul cu mâna întinsă la Euro-Poartă.
Noi minciuni suporți și vise europenizate,
Cerșești umil continuu pensii de ocară.
Ascute-ți coasa iar, ca la Bobâlna, fă-ți dreptate,
Spintecă tâlharii ce țara îți amputară!
Ei ʼnalță catedrale, priponindu-te-n scriptură,
Iar popii-ți pregătesc drumul fără pașapoarte,
Docil și blând să fii trăind inert în impostură,
Tot smerit să pupi oase uitate într-o moarte.
Ruga ți-este elixirul cu care te îmbată,
Ori globalismu-n care copiii nu știu carte,
Țara blestemată să-naibă lege ori armată,
Iar viața vi se scurge-n cuvintele deșarte.
[...] Citește tot
cântec, versuri de Stelian Platon din Negrele poteci (12 decembrie 2016)
Adăugat de Stelian
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cronică parlamentară
În Parlament, te iau fiori,
Mulți deputați și senatori,
Domni și doamne, listă lungă...
Românii n-au lescaie în pungă.
Ce fac ei? Rămâi uimit...
Oare? Unde i-am găsit?
În campanii și prin emisiuni,
O ploaie de promisiuni...
Dar cum primiră potolul,
Își călcară protocolul,
După alegeri, pe votanți
I-au uitat cei aroganți...
Cu promisiuni uitate,
Azi, dau șuturi pe la spate;
De minciuni lumea-i sătulă,
De la cei cu musca pe căciulă.
În Parlament, crescută brambureală,
Legile-s votate la tocmeală,
România, țara pe pământul astru,
Merge din mai rău, către dezastru...
[...] Citește tot
pamflet de Mircea Ursei
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Acești agramați care ne conduc: PSD-iștii Vasilica Dăncilă (premier), Liviu Dragnea (vătaful PSD); miniștrii Liviu Pop Genunche și Valentin Popa (Educație), Daniel Breaz (Cultură), Carmen Dan (Interne), Petre Daea (Agricultură), Tudorel Toader (inJustiție)
Râdeam amar, întemeiat,
Că Ceaușescu-i agramat,
Dar eu constat cu-amărăciune
Și-ți spun și ție, națiune:
Vorbea mai bine românește
Ca ăștia care "ne-nvrăjbește".
Stâlcea vreo două-trei cuvinte,
Greșit fixate-n a sa minte,
Dar ăștia, dacă socotesc,
Cam jumătate le stâlcesc.
Chiar de era și el despot,
Măcar era un patriot.
Deși era un fost cizmar,
El nu vorbea ca un birjar,
Nu le spunea că-s șobolani,
Ca Dragnea, alor săi dușmani.
poezie satirică de George Budoi din Acești Agramați care ne conduc (24 februarie 2019)
Adăugat de George Budoi
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Prestații lamentabile ...
La Bruxelles, cu trudă, am primit mandatul,
Să ne creștem faima, să uimim tot natul.
Când ai noștri gura prind să o deschidă,
Am trăit regretul că nu sunt omidă.
Premierul țării, dintru începuturi,
Ia la rost tot plenul, mai să-l ia și-n șuturi.
Cum că dânsa, care are-atâta școală,
N-a batut tot drumul să dea socoteală.
Nu că n-ar ști-o biată socoteală-a face,
Că și azi abacul în poșetă zace,
Iar sub coafura pusă pe burete,
Are-n loc de creier, două-trei fișete:
Unul cu rețete de gogoși, sarmale,
Altul care sună-a goluri culturale
Și vreo două fire, ca marioneta,
Să cânte ca șeful, recte ca flașneta.
Cu limba română n-are nicio treabă;
Și-a dat doctoratul lângă o tarabă.
Despre limbi străine nu suflu o iotă.
Cred că știți cu toții că e poliglotă.
[...] Citește tot
poezie de Mihaela Banu din Te rătăcesc în gânduri, ca să te regăsesc (2020)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre miniștri și țări, adresa este: