moarte şi învăţătură

Arta de-a trăi

Învaţă să trăieşti
fără
profesor

E şansa
vieţii
tale

De repetat
repetă
numai
moartea şi nou-născuţii

Noi
ca
şi firul de iarbă

Cu toate
că
ne doare

[...] Citeşte tot

poezie de Costel Zăgan din Poeme de-aprins focul (23 mai 2011)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Foloasele învăţăturii

S-a zis că-nvăţătura-i grea,
Şi inutilă, că tot mori
Mai bine stăm neştiutori,
Decât să ne-ngropăm cu ea
Nimic mai fals nu se putea:
Ea te fereşte de erori,
Ţi-aduce-n cap valori, comori,
Umbrelă e de vreme rea
Dovadă că e de folos:
Din ea profituri poţi să faci
Devii cunoscător, sfătos,
Când "pleci", cu moartea te "împaci"
Şi venerat vei fi, fălos,
Ca dascăl bun, în iad, la draci.

sonet epigramatic de Dan Căpruciu din Sonatele sonete. Sonete epigramatice, epigrame, Puţin sonate (2011)
Această poezie face parte dintr-o serie | Toată seria
Adăugat de Gheorghe Culicovschi
Comentează! | Votează! | Copiază!

Desluşire

Voi numi dragostea o şcoală
Care îşi propune
Să-i înveţe pe copii să citească
Inima este cartea folosită în această şcoală
Şi voi numi sufletul
Un copil care învaţă să o citească
Să desluşească legăturile dintre
Veşnicie şi vremelnicie
Cer şi pământ
Viaţă şi moarte
Realitate şi iluzie
Creator şi creaţie

Stai aici lângă mine
E loc suficient
Să aşteptăm veşnicia
În această barcă

poezie de Camelia Opriţa din volumul Insomnii în alb-negru (2007)
Adăugat de Mircea Monu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de inel

Să-nveţi să mori de la vânt,
să mori cum moare apa
în cristalele încă vibrând
îngropate cu pleoapa.
Cu începutul de moarte, să te deprinzi,
al lumânării de seară
ivind din mâl de oglinzi
peşti lungi cu solzi de ceară.
Să înveţi cum se moare, să-nveţi
mereu un alt chip de-a apune,
frunze, ploi şi cetăţi,
toate de gropniţe-s bune.
Cum moare mireasma să mori,
geruind pereţii de sticlă
subţiri, cu vapori
de singurătate şi frică.
Să mori într-un fel
încercat doar de tine,
curgând printr-un ochi de inel.
al logodnei divine...

poezie celebră de Gheorghe Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ochi de inel

Să-nveţi să mori de la vânt,
să mori cum moare apa
în cristalele încă vibrând
îngropate cu pleoapa.
Cu începutul de moarte, să te deprinzi,
al lumânării de seară
ivind din mâl de oglinzi
peşti lungi cu solzi de ceară.
Să înveţi cum se moare, să-nveţi
mereu un alt chip de-a apune,
frunze, ploi şi cetăţi,
toate de gropniţe-s bune.
Cum moare mireasma să mori,
geruind pereţii de sticlă
subţiri, cu vapori
de singurătate şi frică.
Să mori într-un fel
încercat doar de tine,
curgând printr-un ochi de inel.
al logodnei divine...

poezie de George Tomozei
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Faţă în faţă cu mine

azi stau faţă în faţă cu mine
pentru a-mi putea da seama
cât sunt adevăr
cât minciună şi
cât sunt eu
ceea ce înseamnă
că fac parte din lumea
lucrurilor ce încă respiră

azi voi învăţa cât
să dau vieţii
cât morţii şi cât să
las lui Dumnezeu
apoi
mai am de făcut
un singur drum
unul singur

poarta o voi lăsa întredeschisă
să intre toţi rătăciţii pământului

[...] Citeşte tot

poezie de Teodor Dume din Cartea: Devoratorul de umbre
Adăugat de Teodor Dume
Comentează! | Votează! | Copiază!

Câştig

Da, am învăţat să zbor,
Să plâng,
Să râd,
Să pierd...

Am pierdut vlagă,
Viaţă,
Ani...

Am câştigat totuşi un loc
În lista unei morţi sumbre...

poezie de autor necunoscut/anonim
Adăugat de Nicu popescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Sonetul 66

Sătul de tot, chem moartea să m-aline,
Căci văd că cel capabil azi cerşeşte
Că puşlamaua umblă-n haine fine,
Că cel onest trădat e mişeleşte,
Cinstirea este dată la întâmplare,
Virtutea pură este siluită,
Desăvârşirea-i terfelită tare
Puterea-i şchioapă şi secătuită,
Celui ce ştie, gura i se-nchide,
Prostul pretinde c-are învăţătură,
Minciuna adevărul îl desfide,
Cel bun e rob la rău în bătătură.

Sătul de tot, aş vrea să plec departe,
Dar dacă mor, de dragul meu n-am parte.

poezie clasică de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoş
Adăugat de Octavian Cocoş
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflex 109

Mai pune-o vorbă bună, dacă vrei,
Pentru această vară, pe la zei,
Să nu ne-o ia de tot sau prea curând!
Şi, dacă ne iubim de-o vreme-n gând,
Mult mai solar, mai tandru, mai frumos
Decât am face-o, tăvăliţi pe jos,
Prin iarba obsesivei despuieri;
Învaţă să spui mâine în loc de ieri,
Acoperindu-ţi braţele cu flori
Şi, mai ales, să nu-ndrăzneşti să mori!

poezie celebră de George Ţărnea din Cartea Claudiană (110 poeme reflexive)
Adăugat de Madame
Comentează! | Votează! | Copiază!

Aici dorm

Aici dorm cei care-au învăţat întreaga gamă
A tot ce poate fi-nvăţat despre răni şi despre teamă;
Morţi, dar au murit de bunăvoie, deşi nu le-a fost uşor:
Au fost bărbaţi adevăraţi, au avut mândria lor.

poezie de Robert Graves, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!