Poezii despre moarte și trădare, pagina 2
Actorul
Lui Mihai Volontir
Intrase în lacrimi încerca să plângă
Așa cum ar putea să plângă cineva
Dacă într-o bună zi se va găsi lângă
Propria moarte, a sa.
Apoi intra în zâmbet cu prietenii toți:
Cu ei râdea mai mult decât cu gura,
Râdeau în el chiar și cei morți,
Sfărmând trădarea, împrospătând arătura.
Intra pe urmă-n dans, cu viscolul de seară:
Dansau zăpada anului întreg.
Striviți de oboseală, dansau și amețeala
Dansul lor nici cu plugul nu pot să-l șterg.
... Și în sfârșit, intrase în propria-i făptură...
Vorbea încet, doar singur să se-auză.
Se risipea-nserarea, fără-nici o lovitură
[...] Citește tot
poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii (1979)
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Despre iubire
Întotdeauna,
iubirea fără trădare
și fără minciună,
aduce alinare
când suntem împreună.
Iubirea fără suferință,
fără dezamăgiri,
sădește în noi credință,
că dobândim împliniri.
Iubirea adevărată
înseamnă fericire.
Când este nepătată
are dăinuire.
Când trupul nu cuvântă,
de suflet se desparte,
Iubirea este sfântă
și dincolo de moarte.
poezie de Dumitru Delcă (6 iulie 2018)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sonetul 92
Tu fă cum crezi, și du-te dacă vrei,
Dar te-ai legat pe viață că vei sta
Și viața mea când pleci o să mi-o iei,
Căci ea depinde de iubirea ta.
Așa că nu mă tem de clipa grea,
Că viața mea s-a stins din mai puțin,
Mai multe lucruri bune voi avea,
Capriciul tău mi-a devenit un chin.
N-ai cum să mă jignești că ești hoinar
Trădarea ta îmi este de-ajutor
Ce minunat că te-am primit în dar,
Exult că mă iubești, exult că mor!
Ce om frumos mai este nepătat?
Dar că ai fi perfid, nu am aflat.
poezie celebră de William Shakespeare, traducere de Octavian Cocoș
Adăugat de Octavian Cocoș
Comentează! | Votează! | Copiază!
Abandonat de lume, găsit de Dumnezeu
Am simțit cum e să fii uitat,
Abandonat în apus de Soare cenușiu.
Pus la spate, chiar trădat,
Lăsat mort și găsit viu.
"Eram acolo, când inima-ți striga,
În neputința văilor de lacrimi,
Eram prezent în lupta-ți grea,
Să te scot din al lacrimilor patimi."
poezie de Cosmin-Emanuel Petrașc (6 iulie 2020)
Adăugat de Cosmin-Emanuel Petrașc
Comentează! | Votează! | Copiază!
Labirintul morții
Alb însingurat
Cădere în gol
Prelumesc păcat
Cum să nu mor?!
Verde însângerat
Trup trădător
Dor orb de Înalt
Visul sieși prădător!
Alb însingurat
Cădere în gol
Prelumesc păcat
Cum să nu mor?!
Albastru moale sinucis
Inimă grea destrămată
Sângele negru închis
Într-o plutindă șoaptă!
[...] Citește tot
poezie de Constantin Anton
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rugă pentru ultima rugă
Dă-mi Doamne, binecuvântarea Ta,
Să pot intra-n Ierusalim și eu, cândva,
Ca și Cristos, călare pe măgar,
În înflorita lună-a lui florar!...
Dă-mi bucuria să mă văd trădat
Ca fiul Tău -
De Iuda sărutat -
Și, ca să-mi pot îndepărta sfiala,
Dă-mi buzele Mariei din Magdala...
Cum nu sunt decât scribul cărturar,
Dă-mi, Doamne, spor la minte -
Nu lipsă la cântar...
Ia-mi inima și-aruncă-mi-o la câini,
Și-n locul ei dă-mi patru ochi
Și zece mâini...
Dă-mi zborul rândunicii peste mări,
Să-mi ducă scrisul dincolo de zări,
[...] Citește tot
poezie celebră de Ion Minulescu din Revista Fundațiilor Regale, IV, nr. 5 (1 mai 1937)
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sfidarea morții
Detest, din tot ce-i detestabil
Trădarea, minciuna și frica
Iubesc tot ce-i bun, veritabil,
O pită, slănina, horinca...
Îmi plac oamenii buni, carismatici,
Descuiați și modești, cordiali,
Săritori, eleganți și pragmatici,
Amuzanți, hotărâți și loiali...
Cu aceștia pot merge oriunde
Mă arunc și în foc ca să-i scap,
Nu îmi ia decât zece secunde
Și moartea... am călcat-o pe cap!
poezie de Petrică Conceatu (26 octombrie 2019)
Adăugat de Petrică Conceatu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Trădarea
S-a dus o dragoste... și alta a venit,
I-am auzit bătaia-n poartă,
Dar inima n-a deslușit
Că visarea-mi era moartă.
Apoi, a ei trădare
Niciodată n- am să o uit,
Am suferit și am iubit
În străfundul firii;
Nu pot să uit trădarea iubirii.
Visul amintirilor permise
Mă-ntristează-n suflet
Și-n adâncul firii,
Dar cu acestea toate
Nu voi uita întreagă viața mea,
Unica iubire, cu luciri de stea.
poezie de Enrique Antonio Sanchez Liranzo (2015), traducere de Ioan Friciu
Adăugat de Ioan Friciu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Kitsch-uri
Pietre-ngândurate peste val de seară
Își aprind din inimi șoapte înghețate,
Le desparte vina și-uită să mai ceară
Un tribut sălbatic la porți de cetate.
Dar iată și timpul se proptește-n ceață,
Nimeni nu-nțelege larma din privire
Când ruga se-nalță dintr-un cuib de viață
Lung urcușul scării, rea nepotrivire.
Dezmierdat e gândul, mă pierd în cuvinte,
Cioclii de iluzii se ascund prin umbre,
Fumuriu e versul, dar merg înainte
Înotând prin mine ori pe vise sumbre.
Singură cu cerul îmi aștern răbdarea,
Nicio răzbunare nu-i atât de dulce,
Efemer e jocul, se uită trădarea,
Până și călăii vor vrea să se culce.
poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dragostea Lui
Cândva, dragostea a fost prinsă în piroane
Îmbrățișând o lume fără milă
Robită de păcat și de icoane,
Iubirea întrupată S-a jertfit umilă.
În agonia morții a rostit:"Iertare"
Și către a Sa mamă: "Nu mai plânge".
A fost vândut de-o simplă sărutare
Privit ca un tâlhar înfierbântat de sânge.
Mai dureroasă ca zdrobirea cărnii-n bice
A fost trădarea unui prieten drag.
Nu L-a durut mulțimea de vibice
Ca ochii vânzătorului privind dulceag.
Iubirea dată la Calvar a fost totală
Arzând ca o torță în negura grea.
Și sângele vărsat și astăzi spală
O lume rătăcită ce smerită-L vrea.
[...] Citește tot
poezie de Cristian Dume din Exerciții de zbor
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre moarte și trădare, adresa este: