Poezii despre noapte și păr blond, pagina 2
Gustul nopții
aș vrea să-ntreb la despărțire
în câte paturi de mahon
ai presărat petale fine
în părul castaniu sau blond
târzie iarnă se așterne
în filele din calendar
nu-ntinde mâna, o simt rece
iar gustul nopții e amar
ciorchini de stele desenează
abisul cel nemărginit
povestea noastră cea frumoasă
ajuns-a astăzi la sfârșit
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Serenada muncitorului
Eu sunt un monstru pentru voi
Urzind un dor de vremuri noi,
Și-n lumea voastră-abia încap...
Dar am să dau curând la cap.
O, dormi adânc, mereu, așa,
În vise dulci, hidos burghez,
Oftând, palate de-ți lucrez,
Eu știu și bine-a dărâma.
În noaptea asta, iată, sună
O serenadă din topor,
Amanților pierduți sub lună,
Poeți cu putredul amor.
O, dormi în noaptea infinită,
Burghez cu aer triumfal,
Dar preistoric animal
În rațiunea aurită.
[...] Citește tot
poezie celebră de George Bacovia din Poezii - Editura Tineretului, 1966
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
În seara asta
când haina nopții te-nfășoară
ascultă cântecul postat...
si-n intunericul de-afară
eu voi pluti ca vis uitat
mă voi apropia de tine
si părul blond o să-l ating
sunt visul nopții dintr-o vară
si-am revenit in anotimp
uitat eu sunt în valul vremii
ce are drum doar spre ocean
mă-ntorc din largul depărtării
și-n seara asta-ți bat în geam
poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tâmpla vocalei pe versul meu proptită
Pe fața amiezii ca spicul bălaie
Nepăsătorul își scuipă ciuda.
Spălat de vreme, spălat de ploaie
Graiul își dăruie truda.
Tâmpla vocalei pe versu-mi proptită
Respiră metafora la mari adâncimi,
Contemporană cu eroarea împietrită
Roua născută în trandafiri,
Precum un copil, rămâne uimită...
Putea-vei și tu să te miri?!
O mână-idee străină și alterată
Se bagă în gându-mi, ca-n buzunar -
Deznădejdea, amurgul se-arată
Îngenuncheate lângă altar.
Un fulger altoit la mine-n os
Mă luminează-n noapte, presimte o furtună:
[...] Citește tot
poezie de Renata Verejanu din Poetul dintre milenii (1980)
Adăugat de Alina Dragancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zile și nopți
de oktoberfest cu atmosferă
plină cu bere
cheflii ciocnesc halbele de corn
luna pe cort dansează lângă două
blonde bete
butoaiele se-nvârt
acordeonul aruncat printre sticle
pe jumătate pline
pe jumătate goale
orașul e hidratat din belșug
spuma de bere pornește pe străzi
și învelesc blocurile
de desen
animat de cântece
nemțești (!?)
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Albăstrelele
Printre galbenele spice albăstrele mândre cresc
Și-n a dimineții farmec soarele cu drag privesc;
Fermecați de-a lor privire și cuprinși de-un tainic dor,
Mii de fluturi pe câmpie s-au lăsat din al lor zbor.
Prin frunzișul des și verde se aud frumoase cânturi
Fluturașii stau și-ascultă legănați de blonde vânturi
Lângă flori o zi de vară o petrec în desfătări
Și-a lor dragoste de-o clipă ei le-o spun prin sărutări!
Însă iată, noaptea vine cu-a ei ceasuri de tăcere;
Fluturașii cu-a lor jocuri s-au tot dus ca ș-o părere,
Păsările nu mai cântă și fumoasele-albăstrele,
Dup-o zi de fericire, rămân iarași singurele.
poezie clasică de Veronica Micle
Adăugat de Simona Enache
Comentează! | Votează! | Copiază!
Nu vreau să scap de muze...
de muze nici nu vreau să scap,
poate să fie blondă, brună,
poate a fi o frunză din copac
sau floarea înflorită lină
sau poate fi noaptea fugară,
cu luna tristă luminând
sau poate visul nopților de vară
sau cine știe... chiar și-un gând
îmi este muză muntele și marea
și norii alergând pufoși,
îmi este muză dimineața, seara
și greierii îmi sunt cei luminoși
și totul poate să îmbrace haina,
această haină, muză stea,
când scriu un rând, îmi este cum e toamna,
din rădăcina ei... sunt muza mea
poezie de Radu Mihăilescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Dedicație
Ai părul de aur pur
Lan de grâu, raze de soare
Dac-ai fi a mea îți jur
Te-aș ocroti ca pe o floare.
Ochi albaștri de azur
Cu priviri galeșe, dulci
Cum aș face să ți-i fur
Seara când mergi să te culci.
Și mijlocul de furnică
Aș vrea în brațe să îl strâng
Însă îmi e tare frică
Să nu cumva să ți-l frâng.
Dar zadarnic îndrăznesc
Să gândesc așa departe
Că tot eu mă răzgândesc...
Îmi fac iluzii deșarte.
[...] Citește tot
poezie de Gheorghe Ionescu din Picături de rouă (2005)
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sărut
Am trimis un sărut pe cer.
Vântul l-a văzut și l-a luat.
Am visat la un înger blond.
Noaptea întunecată l-a ascuns.
Am ascultat cuvinte de dragoste
Și în extaz este inima mea.
M-am plimbat pe cărări spinoase.
Picioarele obosite s-au odihnit.
Am auzit o mângâiere dulce.
A mamei, ea nu m-a înșelat niciodată.
Sărutări iubitoare, priviri sincere,
Că întotdeauna îmi amintesc...
Ca și cum ar fi fost ieri.
poezie de Eugenia Calancea (5 martie 2018)
Adăugat de Eugenia Calancea
Comentează! | Votează! | Copiază!
Zadarnic șterge vremea
Zadarnic șterge vremea a gândurilor urme!
În minte-mi ești săpată ca-n marmura cea rece,
Uitarea mână-n noapte a visurilor turme
Și toate trec ca vântul dar chipul tău nu trece.
În veci noaptea și ziua șoptesc în gând un nume,
În veci la pieptul bolnav eu brațele îmi strâng,
Te caut pretutindeni și nu te aflu-n lume,
Tu, chip frumos cu capul întors spre umăr stâng.
Astfel în veci în minte-mi încremeniși frumoasă
Și văd în veci aievea divinul tău profil.
O, cum nu pot în brațe să te omor plângând,
Tu, blond al vieții mele ș-al dragostei copil!
Zadarnic cat repaos pe perina cea moale,
Îmi pare c-a mea tâmplă pe piatră o am pus
Și noaptea-ntreagă ochi-mi în lacrimi se îneacă
Și mintea mea în noaptea de veci va fi apus.
[...] Citește tot
poezie celebră de Mihai Eminescu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre noapte și păr blond, adresa este: