noapte şi poveşti de dragoste

Mamelor

Hai la joc. Voie bună, domnişoarelor şi frumosele doamne
Ne regăsim după mulţi ani... Departe
Ne reîntâlnim la sărbătoare mare
Mare-i ziua mamei şi a femeii iubite
Ziua specială în care fiecare copil îşi iubeşte mama
Mama cu părul cărunt, care n-aş vrea să-mbătrânească vreodată
Mama, frumoasa comoară
Dulcea şi blânda mamă....
Îngerul nostru din noapte
Remarcabila poveste de iubire... Nefinalizată vreodată...
Mama-n fiecare clipă...
Sacrificiu divin... Mărgăritar la marginea pădurii.
Lacrimi din iubire... Lacrimi de fericire...

poezie de Ilena Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Alice

dragostea expiră, Alice
ca o halcă de carne uitată în galantar
timpul e doar un ştrengar
care te poartă pe aripile nechibzuinţei
fericirea
un pahar de tărie prea plin
nu încerca să înveţi alfabetul pământului, Alice
vizuina iepurelui e prea strâmtă
pentru visele care se strivesc de caldarâm
chiar dacă te îmbeţi în fiecare noapte cu un trup de bărbat
tot nu vei învăţa
că iubirea nu se împacă niciodată cu înţelepciunea
că inimile astea bătrâne se frâng ca nişte surcele

poate că indiferenţa e tot un fel de poveste de dragoste
scrisă la mai multe mâini

poezie de Magdalena Schulman
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Voluptăţi efemere

este tributul vicios
al voluptăţii efemere,

aşa sunt himerele,
un capriciu al creaţiei,
cărări înşelătoare,
nişte statui de femei încăpăţânate
în propria marmură,
nimfe sculptate în valuri,

ne abandonează pe un munte visurile
şi ne ard pe rug orgoliile,
ne aruncă spiritul în haosul
neîncrederii
să nu mai ştim din ce parte bate apusul
şi nici trădarea
şi nici pustiul,

nu e nimic,
ne rămân

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fată mare...

colinele noastre parcă-s sâni de fată mare
nesărutată încă doar strânsă pe furiş în braţe
şi văile parcă-s nişte fuste puse-n poale şi care
mereu atrag privirile involuntarelor broboaţe

câmpiile noastre parcă-s spatele aceleiaşi fete
în rociţă de satin însăilată cu floricele
pădurile noastre-s degetele ei, imperechete
în jurul gâtului meu, când uşoare, când grele

albăstrimea cerului afundată în firea ei drăgălaşă
se surpă în zâmbete cristaline ca un murmur de izvor
întunecimea nopţilor o sparge o sărutare golaşă
adusă de razele luni pe aripe grele de dor

ca un punct culminant în povestea de dragoste simplă
calea lacteie -şi aşterne covorul de stele sub nori
acolo departe şi sus, lângă tâmplă lipită de tâmplă
să-l calc în picioare cu ea pân -la muchii de zori

[...] Citeşte tot

poezie de Iurie Osoianu (22 august 2019)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Renaştere

ascunde toate cadourile
ascunde toate poveştile de dragoste
ascunde toate amintirile vesele
lasă să plouă toată tristeţea lumii
pe ramurile copacilor din grădina Paradisului
prinde-mă de mână
atât cât să nu-mi fie frică
nici de mine, nici de tine
am să-mi spăl faţa în apele limpezi ale realităţii
am să mă reconstruiesc
din dimineţi noi
voi parcurge
o altă nemurire
voi păstra o altă amintire
mă voi contopi cu noaptea
mă voi contopi cu ziua
voi aluneca de pe un val pe altul
spre câte un mal
unde voi îngropa câte o parte din mine
într-un târziu

[...] Citeşte tot

poezie de Codruţa Vancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte buna

Liniştea de noapte parcă e moartă,
iar stelele au furat toată ceaţa,
strada goală se termină pe-o poartă
care ne spune: bună dimineaţa!

O rază ne dă mângâieri solare,
munca neodihnită umple piua,
cu amalgam de vise planetare,
iar un clopot ne cântă: bună ziua!

Mări fără valuri, repaos trecător,
mai aud un fluier şi-a plecat romanţa,
îngerii cu aripi prinse de un nor
ne roagă parcă să uităm vacanţa.

Dar o flaşnetă sperie furtuna,
iar soarele pe-un munte-şi lasă scara,
povestea de iubire ne-o dă luna
şi un greier ne spune: bună seara!

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Zare de primavara

Misterul care unge primăvara
cu zăpezi deja pensionate
doar pentru câştiguri incolore,
vrea să facă din secundele pedestre
filamente întrerupte aşezate
pe zarea agăţată pe ochi uimiţi.

Pomilor le este frică de frunze,
lacrimile-s pierdute-n aburi,
timpul vrea doar calendare,
se aruncă fotografiile şterse,
doar faruri taie noaptea adormită
şi câmpia pustie răsună trist.

Un val pus pe tinerele cărări
e miniatură de poveste de iubire
a mugurilor din luminile de fulger
învelite cu oglinzi recuperate
din nopţile friguroase.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Rusu
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!

Magnifică poveste de iubire...

. Magnifică poveste de iubire
Ne-a-ncununat cărarea cu safire,
Ne-a-ngemănat cu taina nopţii sfinte,
Prin sărutări, suspine şi cuvinte...

... Ne rătăcim sub tainic clar de lună,
Când păsările pe la cuib se-adună...
Doar frunzele foşnesc ca-ntr-o poveste,
Sub licărirea stelelor celeste...

... Iar râsul nostru, destrămând tăcerea,
Şi glasul tău, mai dulce decât mierea,
Fac florile ce dorm să se-nfioare,
Şi susură pârâul la izvoare...

... Îţi mângâie cosiţa sfântă boare
Şi te sărută sălcii plângătoare,
Şi iarba-ţi mângâie picioru,-n şagă,
Căci tuturor, le eşti atât de dragă...

[...] Citeşte tot

poezie de Ion Duduveică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Clipe efemere...

Vrăjiţi mi-s ochii sub catifeaua nopţii,
Cupolă de vis, brodată divin,
Când stelele sorţii pe toţi ne sfidează,
Ştiind ce ne aşteaptă-n destin.

Vântul timid sărută flori de tei,
Parfumând cărările verii în noapte,
Luna sfioasă ca o fecioară cuminte
Caută poveşti de iubire sub stele,
În vii şi noi scânteieri.

Care e menirea voastră?
Muze caline, prietenele mele,
Unde vă faceţi culcuş sau case,
Nu vă e milă de frământările mele?

Ca o divă printre stele vechi şi caste,
Flori de foc în nopţi de smoală,
Luna trece nici că-i pasă
Ce gândesc sau ce mă apasă,

[...] Citeşte tot

poezie de Valeria Mahok (10 iunie 2018)
Adăugat de Valeria Mahok
Comentează! | Votează! | Copiază!

Mai ştii?

Scrinul de nuc mai poartă-n amintiri,
Parfumul vechi al clandestinelor iubiri.
Triste scrisori de-amor ascunse prin sertare,
Din anotimpuri care nu-s trecute-n calendare.

Oglinzile în care te priveai de-atâtea ori,
Mai poartă încă suple rezonanţe de viori.
Inelul tău de-argint cu piatră de opal,
Mai are încă strălucirea unui ev medieval.

Mai ştii fotoliul vechi sculptat în lemn de nuc,
Unde stăteai, privind cocorii cum se duc?
Şi îmi şopteai târziu, poeme lungi de-amor,
Legende-n care îndrăgostiţii totdeauna mor?

Mai ştii scrisoarea de adio de pe-un scrin?
Mai ştii când s-au uscat petalele de crin?
Mai ştii cum te-aşteptam în nopţile târzii,
Ştii când muream câte puţin în fiecare zi?

[...] Citeşte tot

poezie de Marian Florentin Ursu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!