noapte şi secunde

Boemă

era târziu, treceam pe stradă,
o muzică de jazz străbate
la o fereastră luminată
alunecând uşor în noapte

presar în inimă arpegii
să fiu boemă o secundă
şi pribegind prin roata vremii
las fericirea-n val să curgă.

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Prea negru

prea multă vară
alerga goală
prin suflet
părul tău prea negru
îmi râdea obraznic în faţă
ştiam că n-am voie să te privesc
vălul muşcă din chipuri
desfigurează vieţi
săream destinul
piatră despicată
cu-o plăcere interzisă
teritoriile interioare minate
explodau
atunci mi-am auzit inima
prima dată
cum bate ca o nebună
împărţeam secunda
în clipe somnoroase
şi nopţile se împrăştiau
în părul tău prea negru.

poezie de Denisse Huzum din Însemne
Adăugat de Girel Barbu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondel cu insomnie creatoare

E cald şi noaptea este pe sfârşite,
Nu bate vântul, nu se-adună norii,
Secundele pe ceas îţi par oprite
Şi viaţa ţi se scurge prin toţi porii.

Tot căutând cuvinte potrivite
Curând-curând or să răsară zorii,
E cald şi noaptea este pe sfârşite,
Nu bate vântul, nu se-adună norii.

Ţi-au mai rămas speranţe neîmplinite
Şi ţi-au murit de mult lăudătorii,
Mai sunt destui dispuşi să te imite
Cât încă se învârte roata morii.

E cald şi noaptea este pe sfârşite.

rondel de Mitică Ion
Adăugat de Mitică Ion
Comentează! | Votează! | Copiază!

Basm

Curgea ca plânsul umbra de sub frunză
înrăcorind soldaţii morţi.
Stă steaua lună mult lehuză
fără de nopţi.
Ah, îmi murise calul sub genunchi,
în raze mă proptisem să nu cad, -
un unghi de stea, numai un unghi
mă adormea.
Şi mi-am fost pus ochiul deschis
pe piatra colţuroasă.
În viaţa mea n-avui
nici vis şi nici secundă sângeroasă.
M-au tăvălit pe alb
şi m-au scuipat,
un cal m-ar fi iubit şi tată.
Ah, doamne, eu sunt împărat
ce-a fost odată
ca şi niciodată.

poezie celebră de Nichita Stănescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Miezul nopţii

Coboară lent şi trist coboară
Pe-a îndoielii serpentină
Topită undă pe vioară,
Otrava nopţilor, felină.

Jur-împrejur, genună sumbră
Cenuşa zării troienită,
Stingând contururi vagi de umbră
În fremătare infinită.

Amarul clipelor profunde
Îl sorb acordurile vane,
Dând cadenţatelor secunde
Întinsul vastelor oceane.

poezie de Aurel Pastramagiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

În fiecare noapte

eşti visul meu
în fiecare noapte
nu-ţi voi putea atinge niciodată
mâna sau obrazul
nu-ţi voi săruta
părul negru ca întunericul nopţii
nici ochii tăi care vorbesc
în visul meu
eşti cu întreaga ta făptură
cu răsuflarea fierbinte
şi cu inima care bate
numărând secundele timpului
nu te poate lua nimeni niciodată
din visul meu

poezie de Doina Bonescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Noapte sfântă, binecuvântată

o mare de lumini ţinute în palme
inundă orasul în drumul spre casă
unde sunt întinse bunătăţi pe masă
unde se concentrează secundele calme.

Cristos a înviat din morţi
cu viaţa pe moarte călcând
iertare peste lume dăruind
este iubirea aleasă dintre sorţi.

e linişte şi pace e sărbătoare dulce
iepuraşi de ciocolată ouă roşii cozonac
fiece creştin petrece după bunul plac
e noaptea când nimeni nu vrea să se culce.

povestea milenară o scriu ca un cirac
cu tradiţii sfinte din vremea lui Neculce.

sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Reflux

Mă-ntorc la tine-n trup
Cu vorba-ntretăiată
E-o vară pe-nţeles subtil
O iarnă reformată

Şi noaptea nechemată
Se-ntinde la taifas
Puzderii de cuvinte
Tăcerii îi dau glas

Tot ce pierdură anii
Secunda regăseşte
Lumina în crepuscul
Doar umbra prelungeşte...

poezie de Silvia Miler
Adăugat de Gabriela Vlasici
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rod al Marii Îndurări

Sunt un nor de stări profunde
Cernând raze de lumină
Într-o noapte cristalină
Care taine mari ascunde
Despre Zorii ce-au să vină

Şi cât picură secunde
Înnoind templul de tină,
În divin să se afunde
Tot răstimpul, să devină,
Viu când "trâmbiţa " se-aude.

Şi din nor de stări şi stări,
Abur risipit în ceaţă,
Adunat din depărtări,
Voi fi-n "Zori" de "Dimineaţă"
Rod al Marii Îndurări.

poezie de Ioan Hapca din Reflecţii
Adăugat de Calin Iordache
Comentează! | Votează! | Copiază!

Calul călare

Calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

La ora când toţi, în secunda când toţi,
bolnavi, sănătoşi, unii vii, alţii morţi,
ies noaptea din casele-n care
s-au dus să petreacă în destrăbălare
şi vor să încalece şi vor să se ducă
şi vor să-şi ia caii legaţi de ulucă,
o, şi-a găsit fiecare,
o, şi-a găsit fiecare
calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare,
calul călare pe calul călare pe cal,
calul călare pe calul călare pe calul călare.

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!