noapte şi suflete pereche

Ah, iubito

Ah, iubito... înc-odată
Te acopăr tumultos
Şi cămaşa-ţi dantelată
Dulce-alunecă în jos.

Te-nfăşor cu nerăbdare,
Tu mă-ncolăceşti nebun,
Caldă şi fermecătoare,
Între perne când te pun.

Ne iubim ca două stele
Într-o noapte de dezmăţ,
Vehemente şi rebele,
Pline toate de răsfăţ.

Ah, iubito... fără teamă,
Te cuprind şi te dezmierd,
Simţind ochii ce mă chemă,
În adâncu-ţi să mă pierd.

[...] Citeşte tot

poezie de Constantin Triţă
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Lună plină

Ai mersul domol usor
Pasul te poartă de dor
În a timpului fereastra
iubire pasăre măiastră

Tu esti oceanul meu
Oglindă a sufletului
Tainică iubire la greu
Mesaj divin al cerului

Eu simt câte o unduire
Reflectă raza de iubire
Pe soclu cu iubire plin
In faţa ta eu mă înclin

Doar un cuvânt mă iartă
Pe veci eu sunt legată
Si dăruită cerul din vest
Sfintiti cu soare din est

[...] Citeşte tot

poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Black Opium

Între timp şi netimp un strigăt, o durere, o speranţă.
Ca o prelungire a visului, întind mâna,
încerc să-ţi mângâi chipul de stele irizat,
luminându-ne drumul cu visul adânc din noi,
în imensitatea cerului prin care
îi cauţi cheia
în unica călătorie a vieţii.
Plouă ca în vechile mele poeme
- un fulger a sfâşiat cearşaful cerului...
Tăcerea curge din bolţi în mâinile noastre,
pe unda sufletelor pereche,
un labirint fără sfârşit în respiraţia
unui timp comun
ce pare beţie a umbrelor nopţii,
emoţie furată din astre
prin frunzele risipite de toamnă,
împrăştiind fiori din adierea visului...
Explozia de emoţii te-nvăluie, te domină,
un contrast tulburător, o tensiune
dintre lumină şi întuneric,

[...] Citeşte tot

poezie de Irina Lucia Mihalca (15 octombrie 2016)
Adăugat de dory58
Comentează! | Votează! | Copiază!

Doar o fantezie

Te-am regăsit, mi-eşti sufletul pereche,
M-ai regăsit, sfidăm ciudate legi,
E-un straniu vis, e-o dragoste străveche?
Nu mă cunoşti, şi totuşi mă-nţelegi.

Din stihul tău deduc: da, îţi sunt dragă...
Enigma azi încerc s-o descifrez...
Ce gând bizar, ce dor ciudat ne leagă
Străinule, ce noaptea îl visez?

Plângem, simţim, trăim prin poezie,
Cântăm iubind etern pe struna sa...
Îmi eşti nălucă, toană, fantezie
Ce-o plăsmuieşte zilnic mintea mea.

Mi-apari în visuri, te aud prin şoapte
Uniţi prin vers de-acelaşi singur ţel...
Distanţa tot mai tare ne desparte,
Când noi gândim, vibrăm, iubim la fel.

[...] Citeşte tot

poezie de Marilena Răghinaru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Am prins o sărutare ...

Am prins o sărutare pe un pahar cu vin;
Ţi l-am întins alene, cu gustul lui divin.
Tu l-ai luat, şi-n grabă, după ce gura ta,
Gustă din sărutarea-mi ce sufletu-ţi trata,
Mi l-ai întins asemeni, ca dar, ori cu-mprumut,
Să se atingă-n treacăt, sărut peste sărut.
Pe buze umezite, pe-un vin ca un sonet,
A-nmugurit un zâmbet ca într-un vechi portret.
E zâmbetul ce-mi pare când adevăr, când vis,
Ce netezeşte drumul ce duce-n paradis.
Ne-apropiem şi-n treacăt ne-atingem înadins,
Ca să simţim de flăcări de patimi s-au aprins.
Înmuguritul zâmbet dă-n floare negreşit,
Când suflete pereche sunt puse pe iubit.
Dorinţi nestăvilite ne sfâşie pe rug.
Fiorii de iubire scăpaţi din frâie mug.
Cât nopţile vor trece şi zilele se scurg,
Eu răsăritu-ţi fi-voi, tu îmi vei fi amurg.

poezie de Mihaela Banu (26 mai 2021)
Adăugat de Mihaela Banu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Inima

Luna, soarele sau o floare...
Toate ţi le ofer, iubita mea
Permite-mi să te mângâi
Cu toată intensitatea inimii mele
Permite-mi mişcarea inimii în diferite lumi
Permite-mi creaţia şi lumina.
Cred că muzica sufletului tău m-a stimulat
Într-atât încât voi crea doar lumina dragostei dintre noi.
Arată-mi inima ta în albe trăiri.
Continuă să mă săruţi, din priviri!
Am nevoie de tine, în această noapte
Sau poate mâine,
Cuprinde-mi mintea cu liniştea ta, monumentală!

În noaptea asta, m-am dăruit ţie
Cu toate trăirile mele, cu toate emoţiile şi trecutul meu.
Permite-mi să fiu un om de încredere,
Confesează-mi-te pentru a găsi liniştea sufletelor pereche!
Timpul va fi prieten bun şi ne va permite lumina.
Acum te ating, ca pe un real partener...

[...] Citeşte tot

poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dilemă

Cine eşti tu, vânzător de speranţe,
Ce şoapta-şi respiră prin sângele meu?
Eşti suflet-pereche, cu drept de creanţe,
Sau demon ce-şi vinde păcatul cel greu?

Tu, eşti vrăjitorul privirii pierdute,
Uitată de vreme, în goluri de timp,
Îmi scaperi scântei pe tâmplele-abrupte
Şi-mi faci din iubire un alt anotimp?

Felina ce-atacă, mereu la-ntâmplare,
Gustând carnea dulce de-un alb nepătat,
Drumeţul ce-oferă, zâmbind, la plecare,
Sărutu-i şi-o floare, c-un gest elegant?

Năluca din noapte, cu buzele-i calde,
Şi-atingeri divine'ntr-un joc voluptos,
Ce-mi mângaie cerul, nădejdilor moarte,
Şi-mi toarnă în suflet iubirea-i prinos?

[...] Citeşte tot

poezie de Iolanda Şerban (2019)
Adăugat de Costel Zăgan
Comentează! | Votează! | Copiază!

Întinderi abisale

aştept să prindă formă...
iubirea mea informă conturul unei şoapte
pierdută-n miez de noapte nimicul are suflet
şi braţe şi picioare nimicul te goleşte
şi golul se-adânceşte nimicul nu cuvântă
el doar te înspăimântă prezenţa unei umbre
mă face mai lumină şi ploaia la fereastră
căzută în surdină memoria privirii
ce zbănţuie prin vise şi limba unei ore
cu acele precise acesta e nimicul

aş scrie despre moarte dar totu-i mort în jur
nimic nu mă atrage şi fără de contur
e gloria secundei se duce într-o lume
cu limba pământie şi suflet de cărbune
şi paserile nopţii lucind în spuza lunii
ucisă de-ntuneric arzând cu dor mocnit
un soare adormit visând la răsărituri
în braţele furtunii şi muguri de zăpadă
albind poteca firii în care tot îmi caut

[...] Citeşte tot

poezie de Ionuţ Caragea din Eu la pătrat, ediţia a II-a (2020)
Adăugat de Ionuţ Caragea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Suflete pereche

Azi, aş vrea să-ţi dau o părticică
Din inima mea, pentru că, simt că,
Este neîndoios şi jumătatea ta
Şi din suflet dacă aş putea ţi-aş da
O parte din viaţa mea, ştiind că,
Sufletul pereche împreună locuieşte.

Gândurile mele adesea le subjugi,
Zboară către tine ca nişte fulgi,
Plutesc în aer şi curg dintr-un pufos nor,
Ca mie să-mi treacă de al tău dor.

La orice oră din zi şi din noapte, tu strecori
În mintea mea, fermecate şi dulci licori,
Îmbătată mă simt de-a lor tărie
Şi aş vrea să zbor ca o pasăre din colivie.

Tu esti lumina din zorii dimineţii,
Ce-mi aprinde zâmbetul pe chipul feţii,
Şi acest de bineţe salut îmi dă puteri,

[...] Citeşte tot

poezie de Georgeta Ganea (18 iunie 2021)
Adăugat de Georgeta Ganea
Comentează! | Votează! | Copiază!

Un voyage... un infern

Enormă, orbitoare, lampa striga din cer,
du-te acasă, drace, aici nu e infern,
e noapte, vin copiii mâniei, cine-s ei?
Gladiatori de zahăr, părinţi şi porumbei,
sunt flame subterane, repetă-n vis bătrânii,
zeiţa răzbunării îşi aranjează sânii,
senină e demenţa, ca luna, ca un soare,
aşteaptă că la ziuă toţii faunii se-nsoară,
fug, mare spaimă este-ntre cele vinovate,
că nenăscuţi copiii mâniei nu aşteaptă,
au suflete pereche precum ciorapii albi,
rău răsplătiţi savanţii se lasă de-nvăţat,
stai liniştit scholare, nu-i crimă, n-ai citit,
un accident, dar tat-tu pe ochi te-a cam plesnit,
în Biblie mai scrie că ochiu-i păcătos,
azi învăţăm chimia să scoţi aur pe dos,
din glie şi salivă se face omul om,
Haim vrea să ştie, viaţa e pasăre sau pom?
Dar moartea, dar durerea, ce fructe acre ai?
Întreabă Domnul aspru pe jalnicul Ianai.

[...] Citeşte tot

poezie de Boris Marian Mehr
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!