Poezii despre noapte și urși, pagina 2
Culorile
Mândru și înalt, roșul trandafir
Așteaptă în grădina, azi, un musafir.
Galbenă e floarea care se rotește
mereu după soare și spre el privește.
Știu că portocala e... portocalie.
E cam rotunjoară.
... Astăzi, poartă ie.
Albastră e floare de "nu mă uita".
Tu, în poieniță, te întâlnești cu ea.
Verde pădurea, mă farmecă vara.
Plec pe drum de munte.
Îmi iau și chitara.
Vișina e vișinie.
Vara, fac compot din ea și îmi aduce bucurie.
[...] Citește tot
poezie pentru copii de Iulia Giușcă din URSUL DE PLUȘ. Editura Emma. Cluj Napoca. 2015
Adăugat de Iulia Popov-Giușcă
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seară de gală
moto: În paharul cu tequila
Noaptea se vedea Brăila
-----------------------
Iubito rochia, eu o să-mi pun fracul
Și la recepția de gală
Ne-om face o intrare triumfală
Luminile să ne ascundă tracul
Se va deschide balul cu prințese
Pe lăcuit parchetul ca oglinda
Perechile regale Ingmar, Hilda
Și intrigile care se vor țese!
Din candelabre pale și lambriuri
Peste noi o ploaie de confete
După cortină vor pândi subrete
Și-or râde strâmb din rochile cu pliuri
Alteța Sa va ține un discurs
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Crăciunul
se desenează Crăciunul
pe fereastra închisă.
ninge-n cuvinte despre Isus.
tobele răsună și învelesc spațiul,
ecoul jertfei plutește printre zurgălăi,
urșii saltă pasul în șir indian
către zarea șerpuind cărunt.
cerul gol e albit ca o cataractă,
uimit drumul suie către cer.
pe mine mă caut ieri,
nejefuită de vreme,
în gândul vechi, nedurut,
în pacea nopții curbată de stele,
erai într-o idee cu lacăt,
pe-un vârf de albastru pribeag.
poezie de Oana Frențescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Seara de gală
moto: În paharul cu tequila
Noaptea se vedea Brăila
---------------------------
Iubito rochia, eu o să-mi pun fracul
Și la recepția de gală
Ne facem o intrare triumfală
Luminile ne vor ascunde tracul
Se va deschide balul cu prințese
Alunecând parchetul ca oglinda
Perechile regale Ingmar, Hilda
Și intrigile care se vor țese!
Din candelabre pale și lambriuri
Peste noi o ploaie de confete
După cortină vor pândi subrete
Și-or râde strâmb din rochile cu pliuri
Alteța Sa va ține un discurs
[...] Citește tot
poezie de Ion Untaru din manuscris
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ursul
Ursul un cățel de fapt cuminte
Plânge-n lanțul lui de fier
Nu mai vrea să mă asculte
Ai plecat și ai uitat de el
Doamne cum să -l fac să mă -nțeleagă
Că stăpânul lui s-a tot dus
La plimbare nu mai vrea să meargă
Către cer privește cât mai sus
L-am luat în brațe și l-am mângâiat
I-am vorbit că tu ne iubești
Niciodată tu nu ne-ai uitat
De departe nouă ne zâmbești
Acum stă pe labe și ascultă
Vântul ce-i aduce șoapte
Ne privim dar inima mi-e ruptă
Te voi aștepta și eu la noapte
poezie de Vivian Ryan Danielescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Imposibila nuntă
Munții mei duhovnici au intrat în ceață
Clopote bătrâne bat pe mănăstiri
Când miroase-a iarnă, nunțile îngheață
Pentru noi lunatici, imposibili miri
Vin să ți se-nchine vânturi și dihanii
Viscolul asupră-mi cade ca un lat
Și ți-aș face-o nuntă cu un sat de sănii
Și cu felinare și cai înstelați
Îmbracă-te-n alb, preafrumoasă mireasă
Așa se cuvine în drama ce-o joc
Pe urmă plecăm fiecare acasă
Și munții vor pune misterul la loc
Pân-o să se-ntâmple tu vei fi căruntă
Mie o să-mi vină cea din urmă zi
Și va fi și-aceea tot un fel de nuntă
Și-mi vei duce grija și te voi iubi
Ți-am adus, mireasă, munții mei cu noapte
Nunți de animale se petrec în munți
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Iarna mea
Iarna mea mă-ntreană-n grabă:
-Ești cam tristă, ești bolnavă?
Hai cu mine pe colină...
E îngheț și Lună Plină!
Scânteiază pe zăpadă
Stele venite să vadă,
Iepuraș speriat de umbră,
Ce aleargă să se-ascundă.
Satul doarme jos în vale,
Câte-o vulpe dă târcoale
Ursul doarme în bârlog,
Lupul vrea să-și facă blog.
Cântă un cocoș de munte,
N-are cine să-l asculte...
Liniște e și la schit,
Maicile au adormit.
[...] Citește tot
poezie de Doina Bonescu din Petale și gheizere
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copii indienilor
Pe-aceste locuri pe care călcăm noi azi
Se jucau cândva copiii indienilor, fericiți, sub brazi,
Ei erau stăpânii acestor preerii cu ierburi balerine,
Unde-acum sunt case din beton și magazine.
Copacii atunci erau înalți până la cer
Și nu erau străzi asfaltate, nici drum de fier,
Nu erau biserici și nu era nicio clopotniță,
Doar păduri, păduri și indieni și nici o temniță.
Numai colibe erau pe iarba de velur,
Iar noaptea urșii dădeau târcoale-n jur
Locul acum e altul, fără izvoare și frunze trifoi,
Locul unde trăim, muncim și ne jucăm azi noi.
poezie de Annette Wynne, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Noapte de noiembrie, Edinburg
Sunetele nopții, sunetele cuburilor de gheață-n pahar.
Bruma lipește pe-asfalt frunze moarte.
Aerul cafeniu fumegă la ferestrele magazinelor,
Încearcă ușile și se furișează mai departe.
Trag pe gât aspreala iernii. Impetuos, întunericul
Se aruncă peste locuințe. Ferestre cu ochi miopi.
Învăluite-n scame de bumbac cafeniu,
Lampadarele estompează stânci, agoniză-n gropi.
Plămânii mei înghețați sunt uscați ca frunzele
Strivite pe-alei. Ridic privirea, acolo, iată,
Un acoperiș înalt își desfășoară velele, la catargul prova
Flutură o stea căruntă și ferfenițată.
Lumea e-un urs zgribulit în bârlogul lui.
E ceva apropiat și confortabil în sforăitul nopții.
Iar afară, asemeni unor crizanteme,
Ceața răspândește-un parfum amar. Îl inspirăm cu toții.
poezie de Norman MacCaig, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Din tulnice de tei înflorit
în miezul de stea din ohii tăi
se aude cântatul reginei nopții
ca o chemare suavă de îngeri
undeva între două inimi flămânde
se ospătează un ren cu botul roșu
parcă rupt din cine știe ce întindere albă
unde până și vulcanii erup imaculat
iar lupii urșii vulpile
chiar și balenele
refuză culoarea
pe când soriceii dalbi
ronțăie în șoaptă fulgi de nea
între lună și noi doar un motan alb
poate și un pic din troia
cât să pară de lemn toți lipițanii
iar caleștile colorate de curcubeu
vii precum vrejul dovlecilor fermecați
crescuți din cenușa poveștilor
ne așteaptă să visăm lumea
poezie de Tudor Gheorghe Calotescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre noapte și urși, adresa este: