păsări şi zoologie

Civilizaţie

Spre sud-est de aici – trei mii de leghe –
Yuan şi Xiang formează un lac grandios.
În susul lacului sunt munţi cu văi adânci,
Acolo trăiesc oameni cu inimi curate.

Voioşi ca nişte copii, forfotesc printre crengile pomilor
Sau intră-n apă să prindă plătică şi păstrăv.
Desfătările lor sunt aceleaşi
Ca ale animalelor sălbatice şi ale păsărilor cerului;
Nu impun nicio constrângere trupului sau minţii.
Apoi, am hoinărit prin toate cele Nouă Ţinuturi,
Dar nicăieri n-am mai întâlnit acea simplitate.

M-am trezit întrebându-mă, uimit şi nedumerit,
Dacă Sfinţii şi Înţelepţii ne-au făcut de fapt vreun bine.

poezie de Yüan Chieh,sec. al VIII lea, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Fiicei mele

micuţa mea
cu ochii prinşi în catarame

lâncezeala pescăruşilor morţi
limpede ca perla din scoică
limpede ca puiul din ou
limpede ca miezul de nucă

te va îmbrăca
până în primul abis
în care vei zăbovi
preţ de o infinitate

tu încă nu ai habar
de animalele bipede
ori de păsările liniştite

micuţa mea
cu ochii storşi în ghiocei

[...] Citeşte tot

poezie de Lorena Craia
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Cu cap şi patru membre inegale,
Am burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Cu cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre inegale,
O burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre, inegale,
O burtă, crize reumatismale,
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Ca un Icar, în zborul sideral
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal.

rondel de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Rondelul meu la 65 de ani

De la distanţă, par un om normal:
Am cap şi patru membre inegale,
O burtă, crize reumatismale
Şi greutate - peste un chintal.

În cap am păsări şi-alte animale,
Cântând dumnezeieşte sau banal,
De la distanţă par un om normal,
Am cap şi patru membre inegale.

În mine port fiorul ancestral,
Zburând cu două aripi colosale,
Dar uit să-mi iau pastilele, banal,
Şi când mă chinuiesc dureri de şale!

De la distanţă, par un om normal!

hipersonet de Valentin David
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Margarete

Doar margarete înfloresc în curte.
Şi-au întins florile până la scări.
Ca să ajungă până aici au urcat dealul.
Aşa puternice sunt grădinile noastre.

Şi marele castan se pleacă adânc,
Crengile uscate şi le-a acoperit cu flori.
Cu frunzele sărută margaretele şi iarba.
Că nu-ţi vine să crezi că e aşa bătrân.

Cu ramurile sale atinge iarba,
Baldachinu-i acoperă rotundul pământului.
E-atât de mare şi se pleacă adânc.
Trebuie să vezi pentru a putea crede.

Iar fântâna aceasta, care cândva dădea
Apă celor însetaţi, atâţia-ani la rând
Oameni au băut din ea, animale şi păsări.
Ba chiar şi florile, în anotimpul uscat
Au supt rouă înainte.

[...] Citeşte tot

poezie de Zofia Walas, traducere de Valeriu Butulescu
Adăugat de alejandro
Comentează! | Votează! | Copiază!

Crearea lumii

Când Isus, în săptămâna din toate mai fecundă,
A plămădit lumea, toată materia primă
Era deja acolo; El a vrut-o verde, mare şi rotundă,
Ca un harbuz copt, cu mireasmă plăcută de azimă.

El a făcut, ştiutor, din aproape-n aproape,
Soarele, luna şi-o mulţime nenumărată de stele,
Păsări în aer, animale pe suhat, peşti în ape,
A sădit plante şi-apoi spus: "De-ajuns cu muncile grele."

Am uitat să spun c-a mai creat, ăsta-i adevărul,
Omul – şi pentru om, o femeie, adică pe Adam şi Eva;
Şi le-a interzis să mănânce-un anumit fruct, mărul.

Apoi i-a văzut mâncându-l, sorbindu-i seva,
"O, Doamne," a strigat cât a putut de tare,
"Tocmai au dat-o-n bară generaţiile viitoare!"

poezie de Giuseppe Gioacchino Belli, 1791- 1863, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ab initio

răsăritul se încolăceşte peste noi
ca un animal fără umbră
d i s t r a s
te privesc cum pleci
acoperită cu batikul şofran
unduindu-ţi şoldurile
mozaic al paşilor în cerc
lasându-mi în ochi fantasme
pe buze gustul sărat
al umărului dezgolit

nu mai ştiam să te chem înapoi
mă întorceam
până la prima atingere
prin memoria
cuvintelor de rămas bun
adulmecam
zâmbetele de cuarţ
rătăcite în aşternut
visuri

[...] Citeşte tot

poezie de Vladimir Negru
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Dumnezeu a creat pe Adam şi pe Eva

În ziua-a cincea a creat
Şi peşti şi păsări zburătoare.
Pe toate El le-a inventat,
Din Duhul Lui le-a dat suflare.
A şasea zi e mult de lucru,
Căci este zi de pregătire.
Şi-a terminat întrânsa Domnul
Tot lucrul Său de la Zidire.

El a făcut în acea zi
Orişice soi de animale
Şi pe Adam din lut trezit,
Spre gloria Măriei Sale.

Apoi a mai făcut pe Eva
Din coasta lui Adam luată,
Şi prima nuntă tot atunci
A fost îndată celebrată.

Ca o pecete a Zidirii,

[...] Citeşte tot

poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!