peşti şi timp

Fără oameni, toate mor

Fără soare, nu e viaţă,
fără ploaie, nu-i verdeaţă.
Fără vânt, nu e răcoare,
fără boală, nu te doare.
Fără baltă, nu e stuf,
fără aer, e năduf.
Fără apă, nu e peşte,
timpul în loc se opreşte.
Fără dragoste, nu-i dor,
fără oameni, toate mor.

poezie de Dumitru Delcă (septembrie 2017)
Adăugat de Dumitru Delcă
Comentează! | Votează! | Copiază!

Singurătate

Te aştept de un secol
în acelaşi port uitat de lume
sub felinarul de pe dig;

Numai că zidurile s-au surpat,
felinarul s-a stins
şi peştii răpitori îmi dau târcoale

Grăbeşte-te!

poezie de Ion Untaru din Vestitorul (1999)
Adăugat de Ion Untaru
Comentează! | Votează! | Copiază!

Ursul – poem diamant

Toată
iarna hibernează
mormăind în bârlog
apoi iese şi caută-n pădure
tot timpul fructe, miere şi peşte
mergând legănat printre copaci
ajunge şi-n oraş
devenind uriaşul
gunoier!

poezie de Cornelia Georgescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

îngerul Brumaru

fie îngerul Brumaru
emil atât de aproape tuturor păsărelelor
cu pene potrivite: de apă
aproape
ca peştii zburând (?!) prin tăcerea
tăcerii poeţilor zilei de azi sau de mâine
sau îngeri şi ei

poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Nu vreau decât să te iubesc

Nu vreau decât să te iubesc
O furtună-n vale vuieşte
Râul se umple de-un peşte

Pe-a singurătăţii mele măsură te-am creat
Lumea toată să ne-ascundem
Zile şi nopţi
Să ne-nţelegem

Să nu-ţi mai citesc în ochi nimic
Decât ce despre tine gândesc
Şi de-o lume dup-al tău chip

Şi zile şi nopţi de pleoapele tale rânduite-omeneşte.

poezie celebră de Paul Eluard, traducere de Vlad Chirinciuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scumpa, frumoasa mea soţie şi partener de pescuit, în caz că nu ai remarcat, am chelit aproape de tot

Dacă nu poţi prinde peşte,
Poţi cel puţin săpa după râme
Sau tăia momelile
Pentru că asemenea câinelui nostru
Suntem aproape la capătul drumului
Zilele bune ne sunt numărate
Precum firele de păr de pe cap.

poezie de Ted Sheridan, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

* * *

Luna
ca o meduză uriaşă
cade în văzul meu
spărgând
până şi ultima lacrimă
existenţială.

De mâine
în copaci vor creşte alge marine
iar peştii aurii
se vor lepăda de solzi

dar asta este
o altă poveste.

poezie de Dana Ene
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!

Scrisoarea ta...

Scrisoarea ta mi-a destrămat
A visului beteală,
Ce viperă ţi-a-mprumutat
Veninul drept cerneală?...

Cu slova ta vin anii toţi,
Şi-n vraja lor mă fură...
În rostul ei mărunt cum poţi
Să-nchizi atâta ură?...

Cetind-o azi, ca alte dăţi,
În mine-un gând tresare:
Ce-ar fi s-o sfârtic în bucăţi
Şi s-o arunc în mare?

Din ale scrisului tău veşti
Otrava s-ar desprinde,
Ca mâine-atât amar de peşti
Pescarii n-ar mai prinde...

poezie celebră de Octavian Goga
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Elegie în marş

În lacrimi şi-n acvarii gustul mării,
Penumbra toamnei s-a-mpărţit la doi
Şi-n desfrunzirea şirelor spinării,
E toga lui Ovidiu peste noi.

Exil în orice port al frunzei moarte,
Din enciclopedii - cuvântul strâmb,
Vin iepurii cu-o foame de departe,
Spre-a mirosi cartuşe arse-n câmp.

Sunt zile când prin arbori goi se-arată
Un cer mult mai aproape de pământ,
Dar asta nu se-ntâmplă niciodată,
Iluzia ne stăpâneşte sfânt.

(...)

poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!

Corsarii

Uimirea se scurge prin gânduri şi vene,
Plimbaţii din veacuri adorm pe vecie,
Doar cercuri arzânde se-ndoaie viclene
Cu gustul în gură de vară sălcie.

Se sparge tăcerea în ciob de oglindă,
Mi-e umbletul ţăndări, clepsidra se-opreşte,
De mine, din ceruri, ar vrea să desprindă
Lumina rotundă în ţipăt de peşte.

Devreme e vremea, iar noaptea-i mai rece,
Corsarii de suflet, perfid, dau târcoale,
Dar ştiu că degrabă şi astea vor trece,

poezie de Daniela Tiger
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!