Poezii despre pensie și viață, pagina 2
Blocul
Se înalță vânăt, scrijelit...
Ferestrele-n culori diverse
N-au flori... Stau aninat neveste
Într-un contemplu!... S-au oprit.
E plin de hăuri, zis balcoane,
Cu rufe ude, magazii.
Hidos privirii-i, nu-ți revii...
Ei sunt toți mândri, Ele doamne!
Au loc ținut pe bancă-n față,
Nu sunt la muncă ziua toată....
Făloși cu pensie ce-au plată
Sunt toți "bolnavi"... de lucru-au greață!
Dar nu-i problemă, au mașini,
Copii-și duc și-și iau din școală,
Muncesc la negru, că n-au boală...
Că-așa-și mai fac și-un ban "peșin"!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (23 iunie 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aș vrea să divorțez
Aș vrea să divorțez de tine viață
Să mă duc pe un munte
Și casă să-mi fie codru
Iarba să mă învelească
Păsări și fiare, prieteni
Ce nu se roagă să moară capra
Râul să-mi fie gramofon cu vinil de vânt
Pensie alimentară am să-ți plătesc
Până la urmă notarului negru
Ce nu uită vreun nume
Ce s-a însurat cu tine
Acum lasă-mă să divorțez
Pretendenți ai cu duiumul
Cu averi, palate îndrăgostiți de tine,
Și iubita de la tine am să o răpesc
Sub cerul fără facturi
În iarbă să mă învelesc
Și să mă îmbăt cu rouă...
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Cântec prezentat lui Wei Ba, un domn ieșit la pensie
Viața nu-i făcută pentru întâlniri;
ne deplasăm asemeni stelelor la margini opuse de cer.
Deci, ce fel de noapte este noaptea asta
când împărțim lumina aceleiași lămpi?
Tinerețea cât a durat?
Amândoi, de- acum cu capetele sure,
întrebăm despre vechi prieteni jumătate deja duhuri;
țipete de neincredere lovesc în inimi.
Cine ar fi crezut? după douăzeci de ani
intru iarăși în casa ta.
Nu erai căsătorit cand ne-am despărțit;
acum, deodată, un lung rând de băieți și de fete
întâmpină veseli pe prietenul tatălui lor,
întrebandu-l în ce locuri a fost.
Inainte să fi terminat de răspuns,
ai trimis băieții să pregăteasca vinul și mâncarea,
ceapa verde tăiată în noaptea neagră,
orez proaspăt gătit, amestecat cu mei galben.
Intâlnirile au devenit rare, ai spus tu,
vinul a curs până am golit zece cupe!
[...] Citește tot
poezie de Du Fu, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de Petru Dimofte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Odă de asfalt
Prin fiorduri de beton în marșuri la unison
Buluciți in galere cu burduf de acordeon
Ne trezim in fiecare zi din cochilii
Cu ecou grifon
In parade de care, cu veacuri de ham de cai
Pentru care trăgem,.. si uneori strigăm,.. vai
ce fiare! Noi cu noi suntem, cu pecete de vătrai..
Viață tu firai!
De angoasă cu sunet de coasă-mi votată
De credulitatea noastră de fiecare dată
În zornet de ochii de drac ce ne cer cămată
Cu lanț pe grumaz
Strangulând cu pensii de necaz, aruncat la gunoi
Când devenim epave fără răsuflare în noi
Să ne trăiți bine voi! Demoni cruzi aleși de noi
Supurați de puroi
[...] Citește tot
poezie de Petru Daniel Văcăreanu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Singur
singur
neavând pe nimeni care sa spună ceva
pe nimeni care să latre
orice cuvânt
cât ar fi el de simplu si neînsemnat
cât de minuscul
singur
si dragostea era undeva departe
tu voiai mai mult decât îti puteam eu oferi
poate din lipsa dragostei
sau nu stiu
niciodată nu am crezut în asta
ai vrut să mă distrugi
încet
fără ca nimeni sa știe
singur
am trăit tot timpul cu gândul ăsta
la fel cum un bătrân îsi așteaptă pensia
[...] Citește tot
poezie de Valentin Chircă
Adăugat de Cucuiul
Comentează! | Votează! | Copiază!
Românul nimic nu mai are
ANAFura măsi... de viață,
De legi... și-nstituții de stat,
Cu mintea îngustă și creață
Ce totul... în țar-au stricat.
ANAFura măsi... de javre,
De viermi și slugoi puturoși
Ce calcă nebuni pe cadavre
Servindu-și stăpânii... jegoși.
ANAFura măsi... de vreme
De șmecheri și hoți tehnocrați
Ce-și caută rostu-n... blesteme
Ca ultimii schizo... frustrați.
ANAFura măsi... de critici,
De presă vândută pe un leu,
La cei ce se cred... a fi... mitici,
Dar au caracter... derbedeu.
[...] Citește tot
poezie de Constantin Triță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Regresie progresivă
Ca semn că viața este grea,
Ducând atâtea griji în spate,
Acum, pensionar, aș vrea
Să fac, din nou, o facultate.
Cum, prin destin, se schimbă toate
Și-n gând apare curcubeul,
Acuma, după facultate,
Aș vrea să fac, normal, liceul.
A progresat modernul ev,
Dar multe sunt de mântuială,
Și-aș vrea să fiu, din nou, elev,
La școala zis gimnazială.
Târziu detot am înțeles
Că legea lumii este teama
Și, copleșit de-atâta stres,
M-aș vrea, pe veci, la piept, la mama.
[...] Citește tot
poezie de Janet Nică
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Alb și negru
Încă o noapte albă în contul vieții gri
Încă un bulgăr negru la muntele de smoală
Încă un om mai crede si altul îl înșeală
Si "a minți" se-aude la fel cu "a iubi".
Nu mai putem distinge minciuna de greșeală?
Ni-i dat să spargem, noaptea, tot ce zidim pe zi
Cu-aceste falimente de praf ce vom zidi?
Iubito, cum sa ducem angoasa mondială?
Ce drept are minciuna sa vină între noi?
Dăm pensie la diavoli să ne păzească iadul.
Noi reînviem și raiul, și muntele, și bradul!
Te-acuz și-ți cad în față tîrîndu-mă-n noroi.
Noi sîntem programații, trimișii, posedații
Unui blestem mai mare, mai rău și mai adînc.
M-a umilit minciuna, pe-a cărei notă plîng.
Strigoii-nstrăinării din casa noastra ia-ți-i.
[...] Citește tot
poezie celebră de Adrian Păunescu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Roșu și verde
ce să caute o doamnă bătrână autoare
cu basc roșu-ntr-o intersecție-n care
pe partea ei de poșetă neagră puțin
răvășită-n curenții de aer ultramalign
toate
semafoarele sunt de-un verde smaragd
ca trucurile de țigară - fumurile - din oz
poate doamna caută o toamnă roz - de
acolo și bascul de-un roșu-semnal (?!) -
fețele
smulse de perne și atârnate-n balcoane
foșnesc între ele cu voci apretate: o,
doamna scriitoare nu mai poate, pare
că moare, mâine lua pensia în ferestre!
există
toate motivele geodezice ca să credem
că-n bulevardul cetății, colț cu strada în
gustă a miresei frivole, se petrece un fapt
de un ero(t)ism ce ține mai degrabă de
șinele
[...] Citește tot
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
E ziua mea
De când nu mai port mătreață,
Nici frizer ce să mai tundă,
Am ajuns iarăși în viață
Ca să fac cifră rotundă,
Și... precum distinse doamne,
Tot din pură modestie,
Vârsta mea, cu-atâtea toamne,
Nici nevasta nu mi-o știe,
Auzind-o cum se plânge
Azi, în zori, cu migăleală,
Că, mai greu parcă ajunge
Ca să dea de socoteală,
Fi'nd acuma o etate
Schimbătoare, ca și clima,
Când în zori, să nu zic toate,
Soața-i de se scoală prima,
[...] Citește tot
poezie satirică de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Participă la discuție!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pensie și viață, adresa este: