Poezii despre pian și visare, pagina 2
Ploaia ta
La ce visezi iubito în timp ce-afară plouă,
Mă vezi un nor sau poate, o lacrimă de rouă?
Acolo-n curcubeul iubirilor lumești,
Pe cine vezi iubito, pe cine tu iubești?
Să fiu eu curcubeul ce din furtună apare,
Sorbind nectaru-ți dulce cu-a buzelor ardoare?
Sau un pian cu clape ce-ți cântă în surdină,
Poeme de iubire în nopți cu lună plină?
Hai spune tu iubito, mă vezi o primavară,
Ce înflorește-n vise pe-acorduri de vioară?
Sau poate sunt eu vântul ce bat de-al vieții dor,
Prin gândurile tale, cu șoapte de amor?
Ori poate sunt o toamnă uitată în noi doi,
Cu simfonii de frunze și cu cernite ploi?
Sau sunt eu iarna care cu picuri mici de gheață,
Ți-aștern mii de săruturi pe-a buzelor dulceață?
[...] Citește tot
poezie de Gabi Costin (15 octombrie 2015)
Adăugat de Gabi Costin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vibrația pianinei
Probabil că fiecare zi e un început
O evoluție spre bine și un progres
Un regres binevenit, un pas înainte
De fiecare dată am plecat pentru a visa
Am adormit spre a mă trezi din vis
Și am sperat la bine, la evoluție
Fiecare atingere a ta este o îmbrățișare a sufletelor singure
Te iubesc cu fiecare por al dragostei mele
Te iubesc, până mă descarc de sentimente
De fiecare dată vibrez ca o pianină, fără pianist
Tulburată de vibrația unui suflet între cele două lumi.
Doar tu poți spune răspicat:
- Pleacă, suflete și găsește pacea!
poezie de Ileana Nana Filip
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Rătăciți în primăvară
Foamea aprinsă-n suflet râvnește ospețe
Iubire se pierde-n felii de cer rumenit
Înserare-n cuvinte, săruturi răslețe
În turnul din vis clopotele au amuțit.
Murmură un pian în clape de cireșe
Primăvara-n pene de păun s-a despletit,
Tărâm al iubirii se țese-n seri leneșe,
Țipăt verde-al câmpiei în pupilă-nflorit.
Liliacul ninge mierle-n sărut înnoptat
La geam borangicul din măr aprinde luna
Din pleoapa unui cais un vis s-a răsturnat
Strunele sângelui sparg zăvoare întruna.
Albastrul fluid al nopții curge-n pahare
Din păpădii se-aprind felinare de ceară,
În somn de porumbei păianjeni țes hotare
Și-aruncă lacrima primăverii în seară.
[...] Citește tot
poezie de Alice Puiu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Extaz cu Secret Garden
mă relaxez în tihnă cu vioara și pianul
Secret Garden mă ridică pe culmi de extaz
valuri în sufletul meu au atins limanul
sunt doruri și lacrimi cu luciri de topaz.
melodii mirobolante se înalță la cer
și Dumnezeu ascultă muzica lor divină
gânduri ca porumbeii zboară prin eter
recunoștința pură curge prin adrenalină.
nu-i muzică mai măreață scrisă pentru Paradis
melodii care îmbracă sufletul și cordul
în acorduri de iubire sunetele s-au transmis
rapsodia îngerească traversează nordul.
simt că zbor fericită într-un mirabil vis
plutesc pe clape de pian cu ritmul și acordul.
sonet de Floare Petrov
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
)(n-am fost...)(
.. un mare poet
dar
am fost
o câmpie fecundă
de vor-
bea întinsă
peste cer-
ul nopții voastre
o clipă metaforă
cântând fiitoare
speranțe vii
între-
bări de argint
înfipte între colții lor
unde-
va
Sst!
apar umbrele năluci
ies dintre bulgării arați
[...] Citește tot
poezie de Sorin Oancea
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ar fi fost de ajuns
ramuri de copaci în cădere
mâini singuratice se caută
degetele lor
mai visează câteva clipe piane clandestine în cuiburi
în palma tăietorului ar fi fost de ajuns
un fir din cenușa rădăcinilor ori o frunză zdrențuită de omizi
poate așa dacă s-ar fi întâmplat
ar fi fost simțită înlemnirea dintre marginile unui sicriu
tăietorul scuipă în propriile palme
copiii cântă o brad frumos
cineva atinge cu tâmpla
tristețea unei frunze lipite de ploi pe o piatră
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Departe tu, departe eu
Departe tu, departe eu, înspre niciunde, nicăieri,
Ca două aripi de cocor, ce nu se-ating în zborul lor,
Himere-n vis de primăveri, impare umbre dintr-un ieri,
Ninsori de patimi în cuptor, destine, legi de muritor!
Scrisori în șoapte de zăpezi, miraje-n care sper să crezi,
Două magnolii despărțite, de anotimpuri diferite,
Nostalgic pian doinind amiezi, împărații de fluturi verzi,
Speranțe parcă ațipite, cerșind secunde risipite.
Trecute veri de amintire, mir de lavandă și iubire,
Departe tu, departe eu, blestem țesut cu fir de zmeu,
Poeme îngeri, plâns de mare, sorți ferecate-n scoici de sare,
Parfum de clipe, tu și eu, în răsărit de curcubeu!
Pășind spre-nalt, relicve vise, pastel de gânduri interzise.
Vor înflori petale oare în roșu mac de sărbătoare?
Tăcere, dor, solstiții scrise, de zodii ninse, compromise,
Eu nu mai sunt, nu ești în stare să alungăm din înserare!
[...] Citește tot
poezie de Ines Vanda Popa
Adăugat de Ines Vanda Popa
Comentează! | Votează! | Copiază!
Tabloul cu scoici
Cînd pianul bătrîn își visează sonata
În tabloul cu scoici noi intrăm pe ascuns,
Un picior mai întîi, apoi celălat,... gata,
Poposind printre melci în nisp am pătruns.
Goi ne-ntindem în templul de ape al mării
Mirosind a pădure de alge și iod
Cînd pe buze simțim gustul rece al sării
Și al cărnii albastre de langustă și cod.
Ne visăm ca doi regi ai oceanului verde
Alergînd printre lumi de coral marmoreu
În adîncul din care lumina se pierde
Ne-mbrăcăm cu abis ca-ntr-o piele de zeu.
Rătăcim ore-ntregi prin corăbii pierdute
Tulburînd somnul mut al atîtor corsari
Ruginite comori ne îmbie tăcute
Cu legende-ncrustate în șekeli și dinari.
[...] Citește tot
poezie de Virgil Titarenco
Adăugat de Adelydda
Comentează! | Votează! | Copiază!
Petale de toamnă
Petale de toamna mai plâng peste noi,
E vremea frumoasă, chiar daca sunt ploi,
Ne picura viața petale de vis
In păr peste ochi, peste frunti de abis.
Mai trece un an, in toamna intrăm
Pe-aripi de Iubire cu Viața zburăm,
Minune e Oameni sa poți să zâmbești
Să numeri petale și frunze cerești
.
E viața și vara și toamna arzând
E și primavara muiata-n Cuvânt
[...] Citește tot
poezie de Felicia Felidiorean (25 octombrie 2012)
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
O altfel de lume
flăcările se sting
mi-am scris gândul și mi-e târziu
din ce în ce mai clar o altfel de lume
se naște subțire ca o coajă de ou
legată cu sfori
negre
peste pântece
să nu se spargă spânzurată de cerul
sângeriu deasupra săgeților
regrupate
înfipte în pământ cu vârful în sus
îmi pare noapte și nicio pace
între ascuțișuri
treze
sub oul imens
clapele pianului cântă
singure
o muzică a sferelor spiritelor frânte
mai glorioasă pentru cei ce nu aud
cei ce o aud se visează copii
poezie de Marilena Tiugan
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre pian și visare, adresa este: