Poezii despre premii, pagina 2
Dintre atâția îngeri
îngerul nostru emil a luat
la miezul nopții trecute un premiu
nobel pentru poezia de seară brumată citită
la lumina stelelor (?!) tivită
cu râderi cu plângeri
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vărsat de vânt
Când fiica de șase ani a unui prieten l-a auzit pe tatăl ei
spunând cuiva că am fost premiată cu Premiul Nobel
și-a întrebat tatăl dacă l-am mai primit vreodată.
El i-a răspuns că premiul se poate lua doar o singură dată.
La care fetița, după ce s-a gândit câteva clipe:
"Oh," a concluzionat," e la fel ca vărsatul de vânt."
poezie de Nadine Gordimer, traducere de Petru Dimofte
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Expunere de motive
(pentru ce n-am concurat niciodata la premiile Academiei)
Întâi, fiindcă mi-a fost lene...
Al doilea, nu-s modernist
Sentimental ca Demostene
Și nici ca Blaga - futurist...
Al treilea, mi-e imposibil-
Eu dezaprob și versul șchiop
Și orice premiu divizibil...
Al patrulea - sunt mizantrop.
Al cincilea, din fudulie...
Al șaselea, fiindcă n-am
Încredere-n Academie
Și nici la cine s-o reclam...
Al șaptelea, - mi-a fost rușine...
Al optulea, n-aveam nici eu
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu din Poezii, Ed. Albatros - Colecția Lyceum, 1979
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Frica de concurs
Bunduri, Gârda, Janet Nică,
De voi și-ncă vreo doi, mi-e frică,
La festivaluri de umor,
Vreau să particip, zău! Să mor!
Dar lupta cu voi e nedreaptă,
Că nu suntem pe-aceeași treaptă;
Ce-aș putea oare inventa,
Să nu puteți participa?
Și-așa, ați luat prea multe premii,
Oricum, știm toți că sunteți genii;
Pe tușă, stați și voi un pic!
Vreau și eu premiu, cât de mic!
poezie de Leliana Rădulescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Vacanța la bunici
Și-a venit vacanța mare,
Școala a luat sfârșit,
E iunie-n calendare
Și la bunici am pornit.
Mă-ndrept acum la țară,
Ei pe mine mă așteaptă
Ca în fiecare vară
Pe băncuța de la poartă.
Bunica mi-a făcut plăcinte,
Cu drag ea le-a preparat,
Fiindcă am fost cuminte
Și "Premiul I" l-am luat.
poezie pentru copii de Alina-Georgiana Drosu (15 iunie 2017)
Adăugat de Alina-Georgiana Drosu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Câteodată îmi vine
să mă premiez și atunci
lungi șiroaie sonore vin
în urechile mele
în capul meu pus la încercare
îmi dau dispoziții și simt
că zbor peste apa ochilor
premiul ar fi sărutul franțuzesc
și cerul se răstoarnă peste pat
în pat ne învelim unul cu altul
iar dorința reînvie în adânc
aș vrea să văd chipul ei împăcat
câteodată îmi vine să trag o tușă
după tușă pe visul meu alb
violet pal, aproape subtil, vag mov
peste viața mea de un roz închis
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un premiu... (acrostih)
Lucrând în mină zi și noapte
Ești uneori, desigur, obosit.
Odihna pentru orele lucrate,
Normal, un premiu fericit.
Te bucuri sincer în tăcere,
E și firesc dac-ai muncit.
Munca, fiind, suprema plăcere,
Imprimându-ți un sec inedit.
Hărnicia adusă aici cu greutate
Arzând în veacul noilor idei
Inspirând încă o temeritate,
Lăsându-i viața unei noi idei.
acrostih de Mihai Leonte
Adăugat de Mihai Leonte
Comentează! | Votează! | Copiază!
Idioțenii
am un prieten
nu
o să vă vină să credeți
scuturici abrudan
el nu mi-a dat niciun like de-a lungul vieții
pentru că
la mondiale, la fotbal
n-ai cum să știi
cine câștigă concursul
de goluri de aer
idioate idioate idioate
cu premii...
poezie de Traian Abruda
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Dup-acerbe lupte-n epigramă,
Într-un cadru foarte viguros,
Estimate de un juriu riguros,
Nu fac din,, partea" mea o dramă:
Între concurenți cu... droaia,
La primul Festival Național,
Am luat doar,, Premiul special
Al orașului STREHAIA".
poezie de Costel Avrămescu
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Copilărie rătăcită
Din copilărie, cât am colindat,
N-am întâlnit iubirea sufletească,
Ce i-am dus doru-n casa părintească,
Unde orice sentiment a înghețat.
În piept duceam povară nefirească,
A fiului nedorit și aruncat
În vâltoarea vieții, care l-a marcat,
Doar din mila Domnului să trăiască.
Un chip firav, de copil maturizat,
Se îndârjea să supraviețuiască
Lângă mamă cu destin împovărat.
Statut umilitor să-și depășească,
La școală, an de an a fi premiant,
Învăța noaptea, ziua să muncească.
poezie de Maria Filipoiu (12 februarie 2022)
Adăugat de Maria Filipoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Ți-ar plăcea să vezi tipărită o antologie de poezii despre premii? Trimite o propunere la editura Digital Unicorn!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre premii, adresa este: