Poezii despre prezent și răsplată, pagina 2
Mâinile Tale
Mâinile Tale, dulce Isuse,
mâinile care din lut ne-au creat,
întinse pe lemn se lăsară străpunse,
o, mâinile Tale ce totul au dat!
Gleznele Tale, glezne trudite,
pline de colb, și de spini, și de dor,
pe lemnul rușinii au fost țintuite,
ca dreaptă răsplată a dragostei lor...
Fruntea senină ca zările-albastre,
plină de milă adânc s-a plecat,
primind diadema batjocurii noastre
drept cel mai de seamă triumf de-mpărat.
Buzele Tale, pe care stătură
vorbele sfinte din cer coborând,
gustară paharul de fiere și ură
și râuri de sânge lăsară iertând.
[...] Citește tot
poezie celebră de Costache Ioanid
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
David și Templul
Din îndurare, Dumnezeu a dat
Lui David, planul Templului din ceruri,
Ca Solomon să-I facă un palat,
Iar David doar să strângă giuvaeruri.
La fel și astăzi, Domnul hotărăște
Prin cel mai mic să facă lucruri mari.
Deci, nu vă supărați când El voiește
Să fiți doar salahori și nu zidari.
Căci celor mai smeriți, le-a pus deoparte
Răsplată mare, sus, lângă Cristos,
Pe când celor slăviți de guri deșarte
Le-ajunge "înălțarea" cea de jos
poezie de Florin Laiu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Aniversară La împlinirea a 50 de ani de căsnicie
Farmecul în doi a stat de veghe,
A adus necontenit
Mângâiere de suflet pereche,
Iubire cu adevărat,
Libertatea de a alege.
Izbânda-n pas cu viața merge
Eul prezent în fiecare
Imbold pentru comunicare.
Mai păstrează-n amintire
Acel "DA" rostit cu drag,
Rază de suflet și simțire
Iubirea ce-au trăit juma' de veac.
Necontenita stăruință
E-n trei fiice-nmănunchiată
Sunt și răsplata și credință
Cum totul n-a fost în zadar
Un dar al fericirii dar!
La mulți ani!
acrostih de Constantin Iordache din Buchet de cuvinte
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
* * *
Uitasem că alții sunt mai nefericiți
decât mine,
și nu mai vedeam nimic în jurul meu...
Ieri, am auzit un suflet plângând,
am alergat să-i alin durerea...
Avea nevoie de cineva
pentru a se ridica din mocirlă,
de cineva, care să-i arate drumul...
Azi, m-a răsplătit Dumnezeu,
trimițând un înger să mă îmbrățișeze,
Strigătul meu disperat
ajunsese până Acolo,
dar am știut să opresc un alt strigăt,
am știut să întind o mână,
și Dumnezeu mi le-a întins
pe-amândouă...
poezie de Any Drăgoianu din Stelele nu mor niciodată (2009)
Adăugat de Any Drăgoianu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Sufletul iese
dincolo de mine și mă ține
în brațe cum poate toată viața
bătrân azi în mantia nouă
scriu cu stânga neparalizată
de ultimul veac scurs pe umăr
cu o furtună intracraniană
țin cartea în mâna care miroase
a moarte și a rouă mă-ncântă
o istorioară tare veche găsită
de-un clovn pe jumătate nebun
care-și bătea cuie în tălpi
să nu-și piardă ciorapii de lână
râd și înfloresc în noul jilț din lemn
de cireș cu înscrisuri în sanscrită
mulțumit îi tai capul drept răsplată
poezie de Vasile Culidiuc
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Elegie pentru părinți
Unde sunteți voi, părinții mei?
Ce n-aș da să vă mai văd o dată!
Ați murit de tot, sau sunteți zei
Rătăcind pe bolta înstelată?
Astăzi sunt celebru și bogat
N-am de ce mă plânge, am de toate
Fie Domnul veșnic lăudat
De mi-ar da și-un strop de sănătate.
Ce folos că scriu și câștig bani?
La ce bun politica înaltă?
Eram fericit în primii ani
Când am fost, cu toții, laolaltă.
Casa era plină de copii
Nu știam ce-nseamnă supărarea
N-aveam noi prea multe jucării
Nu știam ce-i muntele, sau marea.
[...] Citește tot
poezie celebră de Corneliu Vadim Tudor (3 martie 2014)
Adăugat de Auditus
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Sfidarea prezentului
și astăzi ne-am învrednicit să rostuim rotirea pământului
cu solemnitatea gândului cel mai frumos
așa
în felul cunoscut al hominizilor
de la răsărit la apus
purtăm mai dreapta noastră ținută
ne folosim pașii
ca mersul pe sârma sferei albastre
acesta este spectacolul nostru pentru care
dresorul suprem va avea în vedere răsplata
l-am experimentat zi după zi
ne-am străduit prin creierii munților
pășindu-i crestele abrupte
ne-am scufundat în mările ochilor de topaz
ne-am împrietenit cu paramecii și amebele
de la ele am deprins supraviețuirea
și tot sublimul vrajbelor noastre
[...] Citește tot
poezie de Dan Tipuriță
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spre ochii care plâng - scrisoare cu dedicație pentru C.D
Mi-e sângele lumină sfântă
Ce arde-n voi ca un vulcan
Și plâng de viitorul țării
Pe care astăzi n-o mai am...
Mi-e dor, prea dor de libertate!
Nu-i pace pe acest pământ,
Căci ați deschis un drum spre moarte
Și lumea toată-i un mormânt.
Voi ați călcat pe jurăminte...
De-aceea plânge mama mea
Și nu, nu vreți să luați aminte
Că veți plăti greșeala, da.
Atât cât încă vă e bine
Batjocoriți, huliți, dar vai,
Răsplata ce vi se cuvine,
Va fi în Iad, ci nu în Rai.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Un braț de trandafiri vreau astăzi să-ți ofer
Iubită mamă în prag de primăvară
Să fim doar numai noi în locul tău stingher
În odăița ta cu tainici rugăciuni la cer
Unde îngenunchiezi în fiecare seară.
E prea neînsemnat buchetul meu de flori
Este prea mic, dar în el e a mea iubire
Ți-l dăruiesc cu lacrimi și-al dragostei fior
Pentru zâmbet, pentru părul alb plin de ninsori
Și pentru rugi ce-s strânse în tainice potire.
Mai vreau să-ți strâng și un braț de lăcrimioare
Pentru ochii tăi ce au plâns de atâtea ori
Când în rugăciuni fierbinți tu ridicai altare
Pentru noi în nopți târzii și-n zilele cu soare
Mijloceai la Dumnezeu să fim ascultători.
Vreau ochii tăi frumoși azi iarăși să-i privesc
Și cu ce eu ți-am greșit... îți cer iertare
[...] Citește tot
poezie de Mihail Cebotarev
Adăugat de Micheleflowerbomb
Comentează! | Votează! | Copiază!
Oh, tristă mamă!
Azi nu mai sunt nici Zâna Bună și nici Crăiasa din Povești...
Copile, te-am crescut cu suflet, dar astăzi nu mă mai iubești.
Sau poate-s Zmeul din poveste, ori Baba-Oarba hâdă, rea,
Sunt mai bonavă, mai urâtă, nu mă poți lua în grija ta.
Azi Dumnezeu îmi este casă și martor lacrimilor, deci,
Nu-ți cer să mă iubești copile... Nepăsător dac-ai să treci,
Nu mă voi supăra. Știu bine că nu-ți mai sunt de ajutor.
Așa-s părinții - o povară. Nici pentru ei nu e ușor.
Poate că-i timpul de răsplată... Spre ceruri mă voi îndrepta...
Să uiți această zi, copile! În urmă nu te mai uita!
De-ar sparge pieptul de durere... O lacrimă a împietrit
În pieptul mamei fără viață. Ea n-a uitat că te-a iubit.
P. S.
Te iert, dar văd bine, de-acum e târziu,
Căci duh de lumină dmereu am să fiu...
Duh în Dumnezeu, lumină, cânt,
Altă mamă, pentru alt pământ.
[...] Citește tot
poezie de Rodica Nicoleta Ion
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prezent și răsplată, adresa este: