Poezii despre prezent și scandal, pagina 2
Boul și musca
Pe ulița din satul plin de dobitoace,
Mergea fericit boul pe drum pentru a paște
Și cum mergea el țanțoș pe calea cu gutui
Aude bâzâind o muscă-n urma lui:
"Oprește-te din drum, să-ți spun o vorbă nouă."
Dar boul, înainte și se făcu că plouă.
"Da' stai numai puțin! Sau poate-ți este frică
de ce-a spus despre tine, vecina ta furnică..."
Și la auzul veștii puțin tulburătoare
Se oprește din drum boul uitănd de-a lui mâncare.
"Ia spune coană muscă, gura tot nu-ți tace?
iar vrei să stârnești ceartă între dobitoace?"
"Asta nu-i minciună. Nu-ți zic din auzite,
mi-a spus a ta vecină că ești încet la minte
și coanele văcuțe le-aud când se adapă
cum spun că boul nostru ne lasă fără apă."
"Deci carevasăzică lumea așa mă vede,
dar lasă că nici eu din gură nu le-oi pierde
și va veni azi vremea când mă voi intoarce
și-am să pornesc scandalul între dobitoace!"
[...] Citește tot
fabulă de Alexandru-Codruț Ivașcu (8 februarie 2019)
Adăugat de Alexandru-Codruț Ivașcu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Gheorghe-al meu, ce Moș Crăciun!
O-ntâmplare-ntâmplătoare s-a-ntâmplat întâmplător,
(Dacă nu vă zic acuma, ce și cum, parol, că mor!)
M-am trezit de dimineață, la cumpărături să merg-
Era frig, era și ceață, ochelarii dau să-i șterg,
Dar, îi scap din mână, iaca, calc pe ei și îi strivesc-
Na, că nu mai pot acuma prețurile să citesc.
Intru-n Mol mă uit în stânga și în dreapta mă chiorăsc,
Ce să iau, să umplu coșul, încă nu mă hotărăsc.
La intrare chiar pe dreapta, Moș Crăciun lângă un brad
Zâmbea tâmp, c-o blondă-n brațe, slabă și cu ochi de jad.
Mă opresc și mă uit bine, chiar și fără ochelari,
Moșu-o mângâia pe fese și pe sânii ei cei tari.
Măi, să fie, parcă-i Gheorghe, Gică-al meu, privesc șașiu-
M-a văzut, se înnegrește, nici nu pot să vă descriu,
Cum se schimbă fețe fețe și-o aruncă pe blondină,
Peste sacii cu cadouri, lângă mine o vecină:
-Aoleu, ăsta nu-i Gheorghe, Maricico, ce-i cu el?
Că eu îl știam mai mare, acu'i tare mititel,
Parcă a intrat la apă și-i cam galben, vai de el!
Gheorghe tremura ca varga și suna din clopoțel.
[...] Citește tot
poezie de Violetta Petre
Adăugat de Cornelia Georgescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Spune-ți părerea!
Fabula corbului
La mijloc de codru poiana se-ntinde.
Ce crudă e iarba, înaltă și mare!
Cumătra roșcată văzduhul cuprinde,
Scrutează cu ochii întinsul de zare.
De-odată privirea se-ndreaptă mirată
Spre corbul ce zboară de-asupra-i, sub nori.
Crezu că-l lovise o boală ciudată,
Cu spaimă în suflet o prinse fiori:
Acesta zbura tot cu coada-nainte,
Pe când lumea toată, cu ea înapoi.
Cumătra-l întreabă, mieroasă-n cuvinte:
-E-o boală ciudată pe sus pe la voi?
Te-ncearcă microbii, vreun greu beteșug,
Ori poate azi-noapte ai tras vreo beție?
-Nu, dragă cumătră, e-un mic vicleșug,
Aceasta e moda în democrație.
Păi lumea întreagă azi face ce vrea,
Dorința e lege și pofta e mare.
Cumătra își zice: E timpul și ea,
Urgent, să purceadă la marea schimbare!
[...] Citește tot
fabulă de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
Fabula corbului cu tupeu
La mijloc de codru poiana se-ntinde.
Ce crudă e iarba, înaltă și mare!
Cumătra roșcată văzduhul cuprinde,
Scrutează cu ochii întinsul de zare.
De-odată privirea se-ndreaptă mirată
Spre corbul ce zboară de-asupra-i, sub nori.
Crezu că-l lovise o boală ciudată,
Cu spaimă în suflet o prinse fiori:
Acesta zbura tot cu coada-nainte,
Pe când lumea toată, cu ea înapoi.
Cumătra-l întreabă, mieroasă-n cuvinte:
-E-o boală ciudată pe sus pe la voi?
Te-ncearcă microbii, vreun greu beteșug,
Ori poate azi-noapte ai tras vreo beție?
-Nu, dragă cumătră, e-un mic vicleșug,
Aceasta e moda în democrație.
Păi lumea întreagă azi face ce vrea,
Dorința e lege și pofta e mare.
Cumătra își zice: E timpul și ea,
Urgent, să purceadă la marea schimbare!
[...] Citește tot
fabulă de Mariana Dobrin din Jurnal cu aromă de pamflet
Adăugat de Mariana Dobrin
Comentează! | Votează! | Copiază!
1 Iunie (poezie pentru oameni mari)
Câți dintre voi nu ați dori, la vârsta mea, tânăr bunic,
Să fiți din nou și azi copii, să nu vă pese de nimic?
Să miorlăiți când vreți ceva, pe jos chiar să vă tăvăliți,
Și cât ar fi viața de grea, pe tavă toate să primiți:
De la păpică, jucării, iar când apar acei sticleți,
La țoale șic de la butic, nu mai vorbesc de marafeți,
Și-apoi scandal că nu aveți Merțan bonbon, decapotat,
Să-ți vezi părinții pe pereți (!) de gustul vostru rafinat!...
Numai că eu aș vrea să fiu copil din nou pe-al vieții drum
Fără nimica fistichiu, să am doar mintea de acum,
Prin greutăți câte-am trecut, având copii, sunt profesór...
Părinții mei n-ar fi știut că aș fi fost în casa lor ;
Din fașă, n-aș fi bâzâit, în nopți, din seară până-n zori,
Iar tatăl meu ar fi dormit, de n-aveam azi patru surori,
Și-apoi lu' mama, măricel, nu i-aș fi zis că eu nu pap
Orice mi-ar pune-n castronel, ca să-și dea ochii peste cap ;
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada vechilor iubiți
Ca pomii înfloriți sub grindini
De douăzeci de ani luptăm
Ți-ai luat de zeci de ori bagajul
Tot așa des ne împăcăm
Obicectele din jur roiesc
Și mobilele poartă semne
Coșmarul vechilor scandaluri
Îmbrățișările de-apoi
Gustul floral al sfintei ploi
Din lacrima de-argint a vieții
Iubirea mea, cum au trecut anii prin viața ta,
Ce-a mai rămas din dimineți și seri,
Eu te iubesc mereu, la fel ca ieri,
Iubirea mea, gingașă, trecătoare floare
Dimineți fără nori, cu soare
Îmi străluceai pân' la apus, iubirea mea.
Trecuți prin vrăjile iubirii,
Înlănțuiți ca în trecut,
[...] Citește tot
cântec, muzica de Jacques Brel, traducere de Luminița Soare
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Geneza
De ar putea bărbații, printre rânduri,
Să recitească ce demult s-a scris,
Nu-și vor mai face ei atâtea gânduri
Despre ce-a fost, cândva, în Paradis:
Era o zi la fel ca orișicare
De mii de ani, dar câți, nu pot a ști,
Nimic interesant, nici nou sub Soare,
Doar Eva începuse a vorbi,
Puțin, fincă la școală n-a prea fost,
Și dulce, și suav, să te încălzească,
Nici pomeneală,-aiurea, fără rost (!)
Dând semne că putea să și gândească,
Însă de ani, prin Eden, cum am spus,
De păsări, flori și animale plin,
Create pentru ea de Cel de sus,
Mai trist se contura chipu-i divin,
[...] Citește tot
poezie de Valeriu Cercel
Adăugat de Valeriu Cercel
Comentează! | Votează! | Copiază!
Balada proprietarului evacuat
Iată, frate, timpul s-a schimbat
S-a dus naibii dictatura
Sunt pe punct de-a fi evacuat
Ieși afară! Ține-ți, gura!
Eu, desigur, nu am chef să plec
De vilă dispun cu acte
Și credit cu dobândă la CEC
Tot dovedit cu contracte,
Șir de multe zerouri, sume
Am băgat în reparații,
Nu-mi arde azi de proaste glume
Pe la Curtea de casații
Am stat aproape trei decenii
Am construit și garajul,
Cum noaptea să nu ai vedenii
Somat fiind: fă-ți bagajul!
De asta vinovat e statul
C-așa abuzuri și-a permis
[...] Citește tot
parodie de Constantin Ardeleanu, după George Topîrceanu
Adăugat de Veronica Șerbănoiu
Comentează! | Votează! | Copiază!
În jurul unui divorț
Mișu St. Popescu vrea să divorțeze.
Lung prilej de vorbe și de ipoteze!
Unii spun că Mișu singur e de vină,
Că la ei în casă n-a fost zi senină.
Că nu poate nimeni să-i mai intre-n voie
Și-a avut norocul de-a găsit pe Zoe,
Care-i rabdă toate de când l-a luat.
Că desigur alta nu l-ar fi răbdat
Nici măcar o lună, însă biata fată
Este bunătatea personificată!
Că-nainte Zoe până nu-l luase
A respins partide mult mai serioase:
Jorj Athanasiu, cînd era flăcău...
Goldman de la Credit... Guță Popândău,
Angrosist de vinuri, o partidă rară
Și cu care Mișu nici nu se compară
Toți cu situații și destul de "bine",
Refuzați de dânsa, ca să ia... pe cine!
Că săraca Zoe când l-a cunoscut
[...] Citește tot
poezie celebră de George Topîrceanu
Adăugat de anonim
Comentează! | Votează! | Copiază!
Contribuiți ca mine sau... Demagogia
Sunt convins, neclintit, că dețin adevărul,
Că doar alții greșesc! Nu eu sunt - dintre acei
Ce-și permit cu emfază a declara că "popooorul"
Asta vrea- să stau leneș; bani să iau... ca și ei.
Din puțin în puțin, dând încoace și-n colo,
Mi-am făcut un renume- că relații dețin-
Pe estrade strigând "Românieeee", în tremolo...
"Națiuneee te adorrr"; pe aleși... nu mințim.
Din măruntul de ieri, cu răbdare, tupeu,
Mi-am clădit un regat, dar modest, 5 hectare,
Cu palate ca-n Dallas, "swimming pool", șemineu,
Cu Ferrari și Jeep; nu doar eu... fiecare.
Și copiii și ei sunt deștepți, peste poate.
Nici nu merg pe la școli, ei știu tot pe de rost,
Mult mai mult, decât cei ce-au făcut facultate
Pe la Stat, sau cu burse; nu ca ai mei... contra cost!
[...] Citește tot
poezie de Daniel Aurelian Rădulescu (24 mai 2010)
Adăugat de Daniel Aurelian Rădulescu
Comentează! | Votează! | Copiază!
Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prezent și scandal, adresa este: