Subiecte: A B C D E F G H I J K L M N O P Q R S T U V W X Y Z | Poeți | Top autori | Top poezii | Poezii la întâmplare | Adaugă poezie

prezent și serviciu

Poezii despre prezent și serviciu, pagina 2

Afară plouă

Viața-i grea și dificilă uneori.
Dar nu pleca capul și stai drept, ca n-ai să mori.
Afară plouă, este mohorât, frig și înnorat.
Îți trebuie doar o umbrelă și pe tine un parpalac.
Zâmbește larg celor ce astăzi îi întâlnești.
Astfel în sufletul și ochii oamenilor tu ai să crești.
Serviciul pe care-l ai este greu și ai un șef cam imbecil.
Nu te mai plânge, pentru a face totul mai dificil.
Privește la oameni suferinzi, ce handicapul și-l înfrâng
Muncesc cu drag și nu stau toata ziua și se plâng.
Și întrucat viața este uneori grea, dificilă și mai ales scurtă.
Nu trebuie să aspiri la imaginea ideală, a unei vedete ce apare pe o copertă.
Prin urmare, trăiește-ți viața înțelept și bucură-te de orice clipă.
Deoarece zilele pierdute în van, sunt doar risipă.

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Cum se-arată viitorul

Niciodată viitorul nu se arăta așa,
Dar prezentul cel continuu nu vrea a se îndrepta.
Din trecut trecut-au multe, cu aceleași flori de soc,
Nu conducem bine viața fiindcă... nu avem noroc.

Horoscopul ori ghiocul, chiar și zațul de cafea
Ne umplut-au bine mintea că vom găsi altceva ;
N-am făcut noi umblătură să sădim un pom mai bun,
Avem în loc de dulceață acritură de magiun.

Ne-am uitat în stânga-n dreapta la cei care-s mai cu-minți
Că-și trăiesc prea bine viața ; înciudațj strângeam din dinți ;
Au serviciu ca acasă, iar acasă e ca-n rai.
Dacă vrei și tu asemeni, fugi la ei, de ce mai stai?

Și-au fugit, și-au mers în tihnă, până ne-am mai subțiat...
Doar la număr, că stătuta cea de lene n-a migrat
Și ne-ndeamnă (că, deh, foamea) s-așteptăm "momentul meu"
Și el uneori se-atată, dar fără vreun dumnezeu.

[...] Citește tot

poezie de (27 septembrie 2015)
Adăugat de Ioan Ciprian MoroșanuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Costel Zăgan

Odă profesorului de Limba Română

Azi batjocura se numește laudă și invers
Chiar dacă-s binemeritate și unele și alte
le Toți de la conducătorii (care-s mulți și
de diverse nații) și până la oamenii de
serviciu ai acestei țări Te-au transformat
HALAL PROFESOR
în ținta batjocurii naționale
Ce nevoie mai este de profesor
dacă toată lumea-i liberă să facă ce vrea
mușchii ei (cu care și gândește
fără doar și poate)
Din profesor din convingerile sale
Din pregătirea și speranțele lui de-o viață
POȚI EXECUȚI
NU POȚI VALEA
Că stau la rând destui
Mai capabili mai frumoși mai pupincuriști
Gata să folosească limba română ca dezinfectant
prin părțile mai moi
Profesore culcat

[...] Citește tot

poezie de din Ode gingașe (3 octombrie 2018)
Adăugat de Costel ZăganSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

La vreme de calvar

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu

La vreme de Calvar eram alături
Cu fariseii, cerșetorii, alte pături
Ce Te huleau parcă ieșiți din minți,
Cum fiii-i persecută pe Părinți

Când universul și-a fost frânt o roată
Am strigat și eu cu-această gloată:
Crucificați-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!

Voiau și ei, voiam și eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viață-dătător
De-atuncea plâng și mă-nfior!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Poem banal, într-o zi banală

Dumnezeu e visul nostru
Iar noi suntem visul lui optimist
Pe câmpuri, macii fac copiii de floare
Florile sunt copiii lui Dumnezeu
În numele visului meu, trist

Tu esti cuvantul meu efemer
Pe cărarea ce duce spre stele
Uneori lucrurile au căderea lor aurie
Care aduc infinitul aproape
Cu oglinda cerului din ele

Stelele sunt doar niste maci
Tânguindu-se vara pe câmpuri
Tu cea care ți-ai pus frezii în păr
Femeia banala din visele mele
Cu care vorbesc minunate nimicuri

Azi voi avea multă treabă la firma
Sunt băgat tare în priză

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Ion Untaru

Mi-e tare, tare dor

Din cerul Tău căzând, cel mai de jos,
Doamne, eu sunt cel mai păcătos
Că după sfântul Tău supliciu
Nu Ți-am adus un cât de mic serviciu

La vreme de Calvar eram alături
Cu farisei, cu cerșetori și alte pături
Ce Te huleau parcă ieșiți din minți,
Cum fiii-i persecută pe Părinți;

Când universul și-a fost frânt o roată
Am strigat și eu cu-această gloată:
- Crucificați-L pe Iisus
Căci gloria Lui astăzi a apus!

Voiau și ei, voiam și eu
Să-L omorâm pe Dumnezeu
Izvorul cel de-viață-dătător
De-atuncea plâng și mă-nfior!

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Ion UntaruSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Aurora Luchian

Chirurgel

Chirurgel, medic cu ștaif și cu șpăgi la buzunar,
"A tăiat" la viața sa, cât penaj pe-un alunar,
Babe ce-au murit cu zile, însă fără lumânare,
Și mulți tineri fără job ce n-aveau Asigurare...

N-a ratat nici pe Ion, fraged ca o viorea,
Cu maneaua arvunită... mâine se căsătorea...
Doar cu Mara a dat greș, i-a ciuntit întâmplător,
În loc de un neg pompos, degetul arătător.

A tăiat ca într-un tort și burtica lui Pilat,
Că văzu la ecograf un stomac gigant, umflat,
Și-a decis să îl reducă, că e viața tare grea,
Și-a scurtat... de azi îmbucă un boț cât o acadea.

Soacrei, ca o gălbenea, de la sfântul pancreas,
I-a cotrobăit prin foale mai puțin parcă de-un ceas,
L-a certat că insulina n-o secretă, și-un hormon
Parcă a luat-o razna... Hop! scăpă un telefon

[...] Citește tot

pamflet de
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Rodica Nicoleta Ion

Lista pețitorilor

Lista pețitorilor?! Deschisă
Pentru anul ce urmează-a fi
An prolific (sigur, pentru mine).
Amănuntul prim?! Nu vreau copii.

Nu vă-ngrămădiți a cere-o mână!
Cumpăniți! Vă spun că nu-i ușor...
Nu-mi doresc un soț așa, de formă.
Mi-aș dori să-mi fie de-ajutor.

Legea doi: să aibă loc de muncă
Co-asigurat să pot să fiu.
Întruniți această calitate?!
Îndrăzniți! Eu zic că nu-i târziu.

Și cum vine vorba de salarii,
Minim, vreau vreo zece milioane,
Căci cu bruma mea de patru sute,
Împreună, n-am muri de foame.

[...] Citește tot

pamflet de din Drum de cuvinte
Adăugat de Cornelia GeorgescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie
Valeriu Barbu

Nunta de mâine

încotro
lunecă sfânta pereche omul
și femeia lui?
... încă puțin și cununia devine vodevil
arhaic joc precum de-a Moș Crăciun și sfântul Valentin comercial
vor fi căsătorii și nașteri virtuale
"Te cer în companie, miss *Live2842punct02aroundpunctTerra*."
rosti în stânga sus vibrând pe un banner îngust *Beta2868punct
psiaroundpunctMarte* un flăcău... mândru...
preoți metalizați virtuali, ceremonii tridimensionale
din holograme rogvaiv, șampanie virtuală, horă virtuală...
"Să facem un copil, *Live2842*, vrei?"
"Desigur, începi tu
scheletul, culorile, surâsul circumstanțial și vocea o pun eu
am software nou uranian... Gata."
Mamă și tată nu veți mai ști ce este: Conceptor
designer – iată cum își vor chema copilul virtual
pentru mersul bun al umanității se vor ocupa
laboratoare genetice sofisticate
vor anula perioadele inutile: copilăria, bătrânețea

[...] Citește tot

poezie de
Adăugat de Mariana FulgerSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

Sunt vinovat

Da, sunt vinovat că iubesc florile arzând pe câmpuri,
că iubesc caii nechezând sălbatic în bătaia vântului,
apele dulci și sărate, cu mirosul lor suav, de iasomie,
colinele și dealurile, și munții, și spicele, și bulgării din brazdă.

Da, sunt vinovat că îmi pasă de cățelușul șchiop,
de copacul tânăr ori bătrân culcat cu fierul la pământ,
de măcelul de miei și de porcul înjunghiat în cotineață,
de câte o statuie dărâmată și de copilul născut fără noroc.

Da, sunt vinovat că respir cu plămânii înspre trecut,
că mă mișc mecanic și forțat prin prezentul meu și al altora,
că plâng după o împărăție a ierbii înalte și a râului cu umbre și susur,
că îmi vine să arunc în aer civilizația mizerabilă și năucitoare.

Da, sunt vinovat, și vinovăția mea mă pârjolește ca o rană vie,
cu fiecare zi care trece mă simt tot mai bătrân, mai uscat și mai condamnat
la drumul ăsta silnic și fățarnic, la sărăcia definitivă a lumii,
cu fiecare nouă adormire mă bântuie coșmarul trezirii la suprafața albă.

[...] Citește tot

poezie de din Duminica poemului mut (2015)
Adăugat de Dragoș NiculescuSemnalează o problemă/completareCitate similare
Comentează! | Votează! | Copiază!

Distribuie

<< < Pagina 2 >

Pentru a recomanda secțiunea cu Poezii despre prezent și serviciu, adresa este:

Distribuie

Căutare

Căutări recente | Top căutări | Info

Fani pe Facebook